“Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!”
Doamne, dă-mi ca întru liniştea sufletului să primesc orice-mi aduce ziua de azi.
Ajută-mi Doamne să mă încredinţez cu totul voii Tale cu mine.
Îndrumează-mă şi sprijineşte-mă în fiece clipă a acestei zile.
Orice mi s-ar întâmpla în ziua de azi învaţă-mă să le
primesc cu linişte şi credinţă tare, că toate vin din voia Ta cea sfântă.
Îndrumează Tu gândirile şi simţirile mele în toate
cele spuse şi făptuite de mine.
Fă ca în faţa întâmplărilor neaşteptate de tot felul să nu uit că toate de la Tine sunt.
Învaţă-mă ca să-i socotesc pe toţi fraţii mei de aici cu dreptate şi înţelegere şi să nu supăr sau să chinuiesc pe nimeni.
Dă-mi Doamne să duc greutatea zilei cu tărie şi să
primesc tot ce vine în ziua aceasta.
Îndrumează Tu voia mea şi învaţă-mă să mă rog, să
cred, să nădăjduiesc să iert şi să iubesc.
Amin.
„POMENEŞTE-MĂ, DOAMNE, CÂND VEI VENI ÎNTRU ÎMPĂRĂŢIA TA!” (Luca 23, 42)
„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei,
al grijii de multe, al iubirii de stăpânire

şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.

Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi
al dragostei, dăruieşte-l mie, slugi Tale.


Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu,
că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.

CRUCE FACATOARE DE MINUNI DIN ATENA

30.06.2012

CUM TREBUIE SA FIE VIATA IN HRISTOS..SFATURI DE LA PARINTELE EFREM FILOTHEITUL

OMILIA a IX a

Sfaturi practice in lupta de zi cu zi...

Iubitii mei fii,
Din adancul sufletului ma rog bunatatii lui Dumnezeu sa va daruiasca mantuirea. Asa cum iarna aduce zapada care acopera iarba,insa n-o usuca,ci mai mult,o pastreaza si o inviaza primavara,cand neaua piere si aceasta devine infloritoare,la fel se intampla si in lupta duhovniceasca.Iarna ispitelor si a grijilor vietii vine sa inghete zelul duhovnicesc.Fiecare fortare duhovniceasca,insa,care are drept scop ajutorul duhovnicesc,raspandirea samantei,a cuvantului lui Dumnezeu,pe care cu harul Lui ii slujim ca niste robi nevrednici,viaza iarba duhovniceasca,adica zelul nevoitor pentru marea mantuire,pentru dobandirea Imparatiei lui Dumnezeu.
  Samanta se arunca si dupa pamantul care o va primi si care o va germina va fi si aparitia plantei,cantitatea si calitatea rodului.Asa este si cuvantul lui Dumnezeu,care se rosteste,in functie de inimile care-l vor primi si-l vor prelucra,va inapoia binecuvantarea cea mare,ca sa dobandim viata cealalta.
  Pentru a ne castiga mantuirea ,va trebui sa ne punem viata in ordine,pentru ca acolo unde este randuiala este pacea si Dumnezeu.Neoranduiala si confuzia sunt lucrarea diavolului.Ca sa intram insa in randuiala,trebuie sa urmam indrumarile parintelui duhovnicesc.Fiecare om pacatos care s-a bucurat de marea binecuvantare, ca sa vina doctorul fara de arginti care se numeste Sfanta Spovedanie,va trebui sa tina indrumarile si regulile impuse de duhovnic ca sa se indrepte,sa pastreze si sa-si intareasca sanatatea sufleteasca.Un doctor consulta bolnavul,pune diagnosticul, ii da medicamentele si indrumarile medicale,pe care acesta trebuie sa le pastreze cu sfintenie ca sa dobandeasca vindecarea.Si precum neglijarea cea mai mica a acestei prescriptii medicale aduce dupa sine lipsa rezultatului asteptat al vindecarii,tot asa medicul duhovnicesc da reteta duhovniceasca pentru vindecare,si credinciosul este dator sa tina regulile si randuielile.Acestea sunt rugaciunea,mataniile,studiul,in special ,al Noului Testament si al intregii Sfintei Scripturi.
  Noul Testament este harul cel nou al lui Hristos si binecuvantarea intregii Sfintei Treimi,in timp ce Vechiul Testament este doar o umbra.
In continuare,vorbim despre post si ganduri.

Pe acestea sa nu le primim,ci sa le alungam pe loc,de la nastere,pentru ca daca le lasam vor naste multe buruieni ,care,de cele mai multe ori,sunt adanc inradacinate,iar omul sangereaza si, de obicei,aduc cancerul.
  Dumnezeu ne-a invrednicit sa ne sculam unii de dimineata,altii in zori si altii mai tarziu.Primul lucru pe care il avem de facut,grija principala,izvorata din indatorirea crestineasca si nevoia sufleteasca pentru mantuire,este sa ingenunchem,sa inaltam mainile noastre catre Dumnezeu si sa ne rugam.Cat de frumoase sunt rugaciunile Bisericii noastre,atat de diferite de cele ale vietii!,,Sculandu-ne din somn,cadem catre Tine,Bunule,si cantare Iti aducem,Puternice,impreuna cu ingerii''.
Deci,dupa ce ne-am sculat si am cazut la bunatatea lui Hristos,trebuie sa-i multumim ca ne-a invrednicit sa trecem cu bine vremea noptii.
  Somnul este o imagine a mortii,pentru ca adormim si nu stim unde ne aflam timp de mai multe ore si iarasi ne ridicam si devenim oameni vii,cu constiinta.Dupa ce am multumit lui Dumnezeu din toata inima ca ne-a facut vrednici sa vedem lumina zilei,sa-l rugam sa ne ierte pacatele.
  Sa ne rugam pentru vrajmasii nostri,pentru cei care ne batjocoresc,ne osandesc,ne alunga si ne indeamna la pacat.Aceasta este primul lucru pe care trebuie sa-l facem,pentru ca daca nu iertam,nici Dumnezeu n-o va face cu noi.Aceasta este iubirea cea mai vie fata de aproapele,atunci cand cineva se roaga pentru altuldin toata inima,nu din obisnuinta,ca asa zice Dumnezeu ,ci din suflet.
  Sa iertam si sa iubim pe vrajmasi,care,in definitiv,sunt binefacatorii sufletului nostru. Cel care ne ispiteste,ne osandeste,ne produce o stare nefericita devine instrumentul diavolului,pe de o parte,si al lui Iisus,pe de alta parte.Sfintii Parinti spun ca el este instrumentul lui Iisus,cel care arde egoismul si mandria,ca sa primim vindecarea.
  Acesta o face din rautate,dar noi sa altoim ,insa,maslinul salbatic intr-unul roditor si vom produce roade folositoare pentru viata noastra.De aceea,este un mare folos sa-i acceptam pe oamenii potrivnici.
  Cei care ne lauda,desigur,daca o fac din iubire sunt vrednici de cinste pentru ca poarta iubirea lui Hristos.
  Acesta,insa,ne zice:,,Daca iubiti pe cei care va iubesc,ce folos veti avea?Aceasta fac si pacatosii si vamesii,si primii si ultimii.Eu insa va zic: sa iubiti pe vrajmasii vostri,pe cei care va fac rau,care va prigonesc si va pun la chinuri''.Pentru Dumnezeu,Parintele ceresc,asa face,rasare soarele si ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti,peste cei rai si peste cei buni.El este Acelasi pentru toti si face acestea si fiilor Lui,care-l iubesc din tot ,sufletul si celor care-l blesteama si se arata necredinciosi fata de El.
  Nu face exceptie cu nici unul,ca nici un om sa n-aiba raspuns de aparare.Asa si noi,rugandu-ne pentru acei oameni,pe de o parte,ne indreptatim inaintea lui Dumnezeu,iar pe de alta parte,ii ajutam sa se lumineze,pentru ca este posibil ca ei sa nu-si aminteasca de Dumnezeu,sa nu faca rugaciune,nici chiar cruce.Cine ii va ajuta pe acestia?Asadar ,au nevoie absoluta de rugaciunile noastre,ca Dumnezeu sa-i ierte si sa-i sfinteasca si,in acelasi timp,ii vom ajuta sa vina la pocainta.
  Mare lucru este iubirea aceasta!Sfintii Parinti ne spun ca ,daca vrei sa-i faci rau vrajmasului tau,trebuie sa te rogi pentru el,pentru ca rugaciunea ta il va forta pe Dumnezeu sa intervina dupa dreptatea Lui,iar tu vei fi indreptatit prin iubirea ta.
  Femeile sa se roage pentru barbatii si copiii lor,barbatii pentru femei si copii,acestia pentru parinti si,asa,uniti in rugaciune,sa propasim in viata duhovniceasca.
  Rugaciunea sa o facem dimineata,impreuna cu mataniile pe care duhovnicul ni le-a randuit si,daca suntem sanatosi,sa facem chiar mai multe.Matania inseamna inchinarea lui Dumnezeu,lucru pe care vrajmasul nostru diavolul,nu-l face,nu-si pleaca capul,nu ingenuncheaza,nu se inchina.
  Toti oamenii lui Dumnezeu se inchina Lui si-l urasc pe diavol,de aceea mataniile au o mare importanta.Sa ne nevoim mai mult,ca sa primim plata de la Dumnezeu.Putinele matanii pe care le batem se aduna incet la Jertfelnicul din ceruri si,cand vom urca la cele de sus,le vom gasi inmultite.Aceasta ne va ajuta in raspunsul de aparare din ceasul infricosator cand vom fi judecati.Deci sa facem rugaciunea noastra dimineata,asa cum suntem datori,pentru ca ea ne va lumina ziua si vom pleca la munca,la scoala sau in calatorie altii.
  Nu trebuie sa-l uitam niciodata pe Dumnezeu si, rugandu-ne dimineata,primim harul Lui,puterea,binecuvantarea,pe ingerul nostru,si inaintam in truda zilei.
  Deci sa ne amintim mereu de El cu ,,Doamne Iisuse Hristoase,miluieste-ma''.Pomenindu-l si cerand iertare,Dumnezeu ne va invrednici sa ne intoarcem cu bine la casa noastra.Treburile noastre cer luare aminte.
  Acolo unde lucram,multi oameni spun ,,verzi si uscate'',cuvinte urate,pentru ca sunt patimasi si nu iau seama la nimic,decat la cele trecatoare,vremelnice,la placerile vietii.
  Omul care se roaga nu ia aminte la acestia,nu se face partas si nu-i urmeaza,ci simte mila si se roaga pentru ei,ca Dumnezeu sa-i lumineze si sa nu mai traiasca intr-o asemenea atmosfera inabusitoare duhovniceste,ci,odata,sa vina la curatie,la ziua si la aerul curat.

Si dupa amiaza,inainte de somnul de seara sa ingenunchem si sa oferim rugaciunile noastre lui Dumnezeu.In ceasurile zilei si ale noptii sa deschidem Noul Testament si sa citim cel putin un capitol pe zi.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca diavolul fuge din casa in care exista Sfanta Scriptura.Zilele,anii si veacurile trec ca umbra si fiecare dintre noi mergem spre sfarsit.
  Viata fiecarui om este o carte si fiecare zi o pagina.Toate cartile au un sfarsit,ca si viata omului,si fiecare pagina consemneaza unele sau altele,faptele luminoase sau intunecate ale omului.Si cand viata se incheie,atunci se deschide aceasta carte inaintea lui Dumnezeu,si pe baza celor scrise acolo,omul va fi judecat.Sa ne rugam cat putem ca atunci cand plecam din aceasta viata sa nu avem pacate mari si grele,ci cat mai putine si neinsemnate.Mijloacele Bisericii,Liturghiile Dumnezeiesti,parastasele,rugaciunile de dezlegare,milosteniile si atatea altele ne vor ajuta foarte mult,astfel incat pacatele cele mici pe care le avem,pentru ca nimeni nu este fara de pacat,sa se bucure de iertarea lui Dumnezeu,fara primejdie.Cele care pun in pericol imediat mantuirea noastra sunt pacatele noastre in numar foarte mare.
  Cand ducem,insa,o viata cumpatata,pacatele acestea lipsesc din viata omului.Asa cum un bolnav,vizitat des de doctorul lui,care tine prescriptiile acestuia,isi pastreaza sanatatea,in timp ce daca le neglijeaza se pune in pericol.De aceea,vizitele dese la medicul duhovnicesc,sub orice forma,ne ajuta direct sa pastram sanatatea noastra sufleteasca,lucrul cel mai pretios din lume.Lumea intreaga nu are valoarea unui suflet nemuritor,pentru ca aceasta va trece,dar sufletul niciodata.

  Un tropar al Bisericii noastre vorbeste despre priveghere.Acesta se canta in fiecare zi la slujba miezonopticii,in Biserica si in special la manastiri.,,Iata Mirele vine la miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind,iar nevrednica este aceea pe care o va afla lenevindu-se.''
  Privegherea este cea care-l tine pe om in stare de trezvie si doar cel care se afla in aceasta stare se pazeste pe sine,ia aminte la calea lui si are caderi mai putine.Cel care traieste fara luare aminte cade usor si sufera rani a caror cauza de cele mai multe ori este neglijenta fata de indatoriri.Neluarea aminte este un semn ca zelul s-a molesit.

Un parinte ne spune ca Dumnezeu n-are nevoie de rugaciunile noastre,de matanii,de postiri,de toate acestea,dar in lipsa lor noi suntem cei care permitem intrarea duhurilor rele in sufletul nostru.Cand omul nu-si ia medicamentele,ingaduie bolii sa revina mai cu putere.
  Noi,lipsindu-ne de indatoririle noastre,ingaduim diavolilor sa intre,sa se amestece din nou in viata noastra,sa ne deschida ranile,plagile,durerile,sa ne puna in primejdie.
  De aceea,n-avem voie sa fim neglijenti pentru ca nu stim daca maine va mai fi pentru noi o zi.
  Nici o clipa nu este in stapanirea noastra,toate sunt trecatoare,nesigure si viata si parintii si toate rudele,sanatatea,banii si tot ce avem,le pierdem intr-o clipa.
  Lucrul cel mai sigur este moartea care ne urmareste la tot pasul.Nici un om de pe pamant nu poate sa evite acest pod pe care ne trece dincolo,in viata cealalta,si trebuie sa ne preocupe foarte serios.Sanatatea,banii si copiii,alte lucruri ne preocupa foarte serios si le dam o importanta mare,ne ostenim pentru a le avea,dar ar trebui,cel putin in aceeasi masura,sa ne intereseze si lucrul cel mai sigur,MOARTEA,cea care ne duce direct la Dumnezeu.Domnul a zis:Am iesit de la Tatal Meu si am venit in lume,iar las lumea si Ma intorc la Tatal (Ioan 16,28).
  Aceeasi cale va urma sufletul omului.Este stiut faptul ca omul este un ipostas compus din suflet si trup.Sufletul omului,care a fost creat de Dumnezeu prin Fiul si Duhul Sfant,dupa moarte se va desparti vremelnic de trup si va merge la Dumnezeu.
  Dupa A Doua Venire,trupul va invia,sufletul se va uni cu el si omul se va arata intreg inaintea judecatii infricosatoare a lui Hristos,ca sa fie judecat.
  Sa ne nevoim cu toata puterea sufletului nostru,in lumina cereasca a Evangheliei,pentru Imparatia Cerurilor,ca sa fim aflati intr-o stare morala buna in acel ceas infricosator.Nu l-am trait si doar cine a facut-o,poate sa marturiseasca despre seriozitatea acestui lucru.Toti vom trece prin aceasta poarta stramta si pe aceasta punte a suspinelor,de aceea avem nevoie de curatenie.
  Sufletul nostru va trebui sa dobandeasca trasaturile de fiu al Tatalui ceresc,altfel,daca nu le are pe acestea,le va avea pe ale diavolului.Deci sa ne curatim pe noi insine cat putem de mult si sa ne punem in ordine gandurile ce pot deveni cauza caderii din harul lui Dumnezeu.
  Domnul ne-a spus ca un gand razlet al unei patimi rele ne arata vinovati,si multi oameni,prin cugetele lor,au pierdut Imparatia Cerurilor.Domnul cunoscand aceasta slabiciune,a sadit lumina si leacuri tamaduitoare la radacina raului.

  Aceasta radacina sunt cele cinci simturi care alimenteaza intelectul si inima.Ochii dezvolta imaginatia,iar diavolul misca ochii sufletului sa ia seama la ceea ce prezinta acest ,,fotograf'' rau.Astfel,inima devine atat de murdara,incat Hristos nu mai poate sa vina sa locuiasca in ea.Domnul a zis in predica de pe munte:Fericiti cei curati cu inima,ca aceia vor vedea pe Dumnezeu(Matei 5,8).Deci inima necurata nu poate sa-l vada pe Hristos,El nu apare ca ceva sensibil,ci Se face cunoscut prin iubirea,dragostea,intelepciunea Lui Divina,bunatatea,pacea care covarseste toata mintea.Oamenii cred ca pacea inseamna lipsa gandurilor.Este si aceasta o pace,dar Sfintii Parinti cand ne vorbesc de pacea duhovniceasca intelegem arvuna imparatiei cerurilor.
  Crestinul care a gustat din pacea divina isi iese afara din sine,caci ea inseamna,omeneste vorbind,pregustarea Imparatiei cerurilor.Pacea aceasta hraneste si sufletul si trupul omului.Cu mare grija in suflet,va sfatuiesc si va spun ca trebuie sa ne nevoim . Ceea ce ati primit sa nu risipiti,sa nu pierdeti,ci sa pastrati adanc in inima voastra ,sa transformati in viata,ca sa aflati folosul si sa gustati frumusetea Imparatiei lui Dumnezeu.
  Cand dobanditi sanatate sufleteasca,bucuria si multumirea voastra fata de Dumnezeu sa n-aiba limite.Ceea ce vreau sa va spun la sfarsit este sa va rog din nou sa pastrati aceste putine lucruri pe care harul lui Dumnezeu ni le-a dat sa le spunem aici.Sa le tineti spre folosul pe care l-ati primit prin taina sfintei pocainte,sa va luptati s-o cresteti si s-o raspanditi si celor din jur.Iar cand Dumnezeu ne va invrednici sa ne aflam din nou aici,sa va gasim intr-o stare sufleteasca mai buna.Samanta a fost foarte saraca si foarte smerita pentru ca noi,nefericitii,am fost saraci cand am spus-o spre folos.
  Ma rog sa inmultiti ceea ce ati primit si sa va rugati pentru noi pacatosii,ca harul Sfantului Duh sa ne tina pe noi smeriti sufleteste si trupeste si sa ne invredniceasca de mantuire spre slava Tatalui si a Fiului si Sfantului Duh,acum si pururea si in vecii vecilor.Amin.



sursa..cartea..Ne vorbeste Staretul Efrem Filotheitul.. Mestesugul mantuirii..Omilii

Doamne ajuta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

va rog sa lasati impresiile voastre in scris dupa cele citite pe acest blog..va multumesc

FISIERELE MELE TRILULILU..