Όταν δίνεις κερδίζεις... Η ιστορία του φούρναρη
Ο φούρναρης γκρίνιαζε συνέχεια στην γυναίκα του που πήγαινε στις εκκλησίες και έδινε στους φτωχούς και στους εράνους. Μια μέρα, εκεί που έβγαλε το ζεστό ψωμί και μοσχοβόλησε η...
γειτονιά, ήρθε και στάθηκε στην πόρτα του ένας φτωχός.
-Αφεντικό, όλα αυτά τα ψωμιά είναι δικά σου;
-Αμ΄ τίνος να'ναι;
-Και δεν τα τρως;
-Βρε φύγε από δω!
-Δώσε μου και μένα ένα ψωμάκι που πεινάω.
-Φύγε σου είπα, παράτα με.
-Αφεντικό!
-Φεύγεις ή δεν φεύγεις;
-Αφεντικό! Παρακαλούσε ο φτωχός...
Δεν πρόλαβε να τελειώσει, και ο φούρναρης πετάει ένα ψωμί στο κεφάλι του. Έσκυψε ο φτωχός και το ψωμί τον πήρε ξυστά και έπεσε παραπέρα. Τρέχει, το αρπάζει, κάθεται σε μια γωνιά και το τρώει... Ο φούρναρης όλη μέρα ήταν νευριασμένος για τον γρουσούζη επισκέπτη και το ψωμί που έχασε. Ας τολμήσει να ξανάλθει, έλεγε!
Τη νύχτα, κάπου δύο μετά τα μεσάνυχτα, πετάγεται ο φούρναρης από τον ύπνο του τρομαγμένος και καταϊδρωμένος.
-Γυναίκα, σήκω, ξύπνα. Φέρε μου μία φανέλα να αλλάξω και να σου πω ...; Γυναίκα, πέθανα λέει, και μαζεύτηκαν γύρω μου Άγγελοι και διάβολοι. Ποιoς να πάρει την ψυχή μου. Σε μια μεγάλη ζυγαριά όλο και πρόσθεταν οι τρισκατάρατοι τα κρίματά μου.
Και ο ζυγός βάρυνε και βάρυνε και οι Άγγελοι δεν είχαν τίποτα να βάλουν και λυπόντουσαν. Σε μια στιγμή, ένας Άγγελος φωνάζει: Το ψωμί! Αυτό που χόρτασε τον πεινασμένο. Βάλτε το στον άλλο ζυγό.
Οι διάβολοι επαναστάτησαν: Το ψωμί δεν το έδωσε. Το έριξε να σπάσει το κεφάλι του φτωχού. Και απάντησαν οι Άγγελοι: Όμως χόρτασε τον πεινασμένο και εκείνος έδωσε την ευχή του. Και που λες γυναίκα μου, εκείνο το ψωμί έκανε και έγειρε η ζυγαριά αντίθετα και σώθηκα. Το λοιπόν, δίνε, δίνε και μη σταματάς. Και εγώ θα δίνω. Αχ, και να ξανάρθει εκείνος ο φτωχός!
Επιτέλους το κατάλαβε και ο φούρναρης ότι κερδίζει όταν δίνει. Εμείς όμως; Το έχουμε καταλάβει; Μήπως φοβόμαστε να δώσουμε;
Μήπως η "κρίση" μας βούλιαξε στην ολιγοπιστία; Μήπως είναι καιρός να αρχίσουμε να γινόμαστε και λίγο χριστιανοί;;; Και να πιστεύουμε ακλόνητα, πως όταν δίνουμε, αντί να φτωχαίνουμε, πλουτίζουμε.
Ας το αποδείξουμε εμπράκτως. Το Πάσχα έρχεται, κάποιοι άνθρωποι έχουν ανάγκη και περιμένουν έστω και ένα κομμάτι ψωμί...
Φίλοι μου, μην ξεχνάτε ότι: Η πρώτη θυγατέρα του Θεού είναι η ελεημοσύνη, αυτή η ελεημοσύνη κατέπεισε τον Θεό και έγινε άνθρωπος, για να σώσει τον άνθρωπο...
foniortodoksonkoritsas.org
Brutarul mormăind soției care mergea pe la biserici și dadea săracilor și colectarilor de fonduri . Într-o zi , când a scos din cuptor pâinea caldă și a umplut vecinatatea cu miros dulce de paine, a venit și a stat la ușa un sărac.
- Sefule , toate aceste produse de panificație sunt ale tale ?Dar a cui sa fie ?
- Și nu le mănânci ?
Ma, cara- te de aici!- Dă-mi și mie o paine ca mi-e foame .
Ieși am spus ,si lasă-mă în pace .
- Sefulee !
Pleci, sau nu pleci?
- Sefule ! Implora săracul ...El nu a terminat de zis, și brutarul cu o pâine aruncă in capul lui .
Se aplecă săracul și pâinea la atins usor și a căzut mai incolo . Alearga ,ridica painea , se duce într-un colț se aseaza și incepu să mănânce ... Brutarul a fost supărat toată ziua pentru vizitatorul ghinionist și pentru pâinea care a pierdut .
Să îndrăznesca să revina , spunea el !
La noapte,pe la două după miezul nopții , brutarul sare din somn speriat și foarte transpirat .- Femeie , ridică-te , trezește-te . Adă-mi o cămașă ca sa ma schimb și să-ți spun ceva ... ? Femeie , am murit , și s-au adunat în jurul meu Îngeri și demoni .
Cine sa imi ia sufletul...
Într-un mare cantar toti demonii puneau din întreaga mea viata faptele mele rele și adaugau mereu greutate de partea lor .
Și cantarul se ingreuna si tot se ingreuna și Îngerii nu au avut nimic de a pune in contrabalans .
Într-o clipă , un înger strigă : Painea ! Ce a saturat pe cel flămând .
Pune in cealalta parte a cantarului painea .
Iar diavolii sau răzvrătit :
Pâinea nu a dat de buna voie . A aruncat-o pentru a sparge capul săracului . Și Îngerii au răspuns :
Dar a potolit foamea celui flămând , și sa rugat pentru el saracul .
Sa sti soția mea că pâinea a făcut și sa aplecat cantarul inspre noi și asa am fost salvat .
Deci..de acum, sa dai ,sa dai și sa nu te opresti . Și voi da si eu .
Oh , de ar mai veni din nou, saracul ala !
Și, în cele din urmă si-a dat seama si brutarul , atunci când dai,castigi .
Dar noi ? Ne dam seama ?
Nu cumva ne este frică de a da ? Nu cumva " criza " ne scufunda in putina noastra credință ?
Ar putea fi timpul pentru a începe și noi, sa fim creștini? ? ?
Și sa credem cu tărie că , atunci când , dam la sărăci ,nu saracim ci ne îmbogățim .
Să ne-o dovedim în practică .
Pastele se apropie , sunt unii oameni care au nevoie și așteaptă chiar și o bucată de pâine ...Prietenii mei , sa nu uitați ca: prima fiica a lui Dumnezeu este Milostenia , Milostenia asta la induiosat pe Dumnezeu de sa facut om pentru a salva pe om ...
traducere admin
http://crestiniisecolului21.blogspot.ro/
Doamne ajuta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
va rog sa lasati impresiile voastre in scris dupa cele citite pe acest blog..va multumesc