Luaţi-vă slugile şi lăsaţi-ne în pace!Rugămintea obştii Mănăstirii Petru Vodă către serviciile de informaţii:

Rugămintea obştii Mănăstirii Petru Vodă către serviciile de informaţii:

Luaţi-vă slugile şi lăsaţi-ne în pace!

Tovarăşi,

După întemeierea acestei sfinte mănăstiri în anii 1991-1992, văzînd afluxul de credincioşi către Prea-cuviosul Părinte Justin Pârvu şi numărul mare de fraţi care vin aici şi vor să rămînă în preajma sfinţiei sale, aţi luat cîteva măsuri (“operative”, cum le numiţi voi) împotriva unuia din puţinii oameni luminaţi care puteau întoarce această ţară la Dumnezeu:

- împroşcarea părintelui şi a obştii sale cu invective (vi le reamintim noi: extremişti, fanatici, legionari, schismatici, eretici) şi continua defăimare a noastră, defăimare foarte activă şi astăzi;

- încercarea de izolare a mănăstirii atît la nivelul simplilor credincioşi, cît şi la nivelul clericilor, mai ales a ierarhilor (oare cîţi dintre ei nu au auzit, cel puţin o dată în viaţă “Nu mergeţi acolo, că nu e bine”?);

- infiltrarea obştii cu tot felul de “poame”, indivizi neputincioşi, stăpîniţi de patimi şi de multe ori cu boli mintale, pe care apoi i-aţi folosit ca şi cîrtiţe ce v-au furnizat în continuu material informativ;

- infiltrarea bloggerului Gabriel Teodor Gioacăş (alias apologeticum.ro) în luna Februarie 2009 şi transformarea lui în portavoce virtuală a mănăstirii şi a părintelui, prin care aţi otrăvit sufletele credincioşilor din această ţară şi continuaţi pînă astăzi să le otrăviţi;

- şantajul continuu la care l-aţi supus pe Părintele Justin Pârvu, iar astăzi pe urmaşul său de drept, Părintele Hariton Negrea.

Raportul SRI de activitate anuală încredinţat parlamentului şi publicat în presă pînă acum 10 ani conţinea un capitol intitulat “Extremismul în Biserica Ortodoxă Română”, în care erau descrise cu lux de amănunte, deşi fără nume, fapte petrecute în mănăstirea noastră, prin purtarea voastră de grijă.

Tovarăşi,

Aţi trăit şi încă trăiţi pe spinarea poporului român, din a cărui muncă aţi fost şi încă sînteţi plătiţi, dar nu pentru a depărta poporul de Dumnezeu şi de mîntuire şi a-l otrăvi sistematic prin diversiuni şi activităţi subversive puse la cale de minţile voastre stăpînite de cei răi şi vicleni.

De curînd aţi pus la cale un nou scandal, prin agenţii voştri locali, prin dezgroparea tîlhărească a Părintelui Gheorghe Calciu, care a spus despre voi înainte de plecarea din lumea aceasta: “se vor lupta cu noi şi după ce vom muri”. Această nelegiuire a pus capac răbdării noastre, şi ştiţi asta. Noi, obştea mănăstirii, am hotărît să-i scoatem dintre noi, după porunca Sfîntului Apostol Pavel (1Cor 5:13, Tit 3:10).

Ca să îi reprimim, l-aţi şantajat pe Mitropolitul Theofan al Iaşilor, l-aţi şantajat pe părintele Hariton, stareţul nostru, şi probabil că şantajul nu s-a oprit aici, de vreme ce nici exarhul local, Luca Diaconu, nu a mai ajuns să verifice unde sînt slugoii voştri după ce l-aţi sunat să se întoarcă acasă.

Tovarăşi,

Înţelegeţi că răbdarea noastră a ajuns la un capăt şi că aţi depăşit măsura. Vă rugăm să vi-i luaţi din mănăstirea noastră atît pe monahul Teodot (Marius) Rogojină – pe care, prin faptul că îl ţineţi aici doar pentru că e fratele unui ofiţer SRI (?), îl văduviţi de un tratament psihiatric corespunzător afecţiunilor sale mintale -, cît şi pe prea-nefericitul Gabriel Teodor Gioacăş (“frate” care după patru ani de mănăstire nu cunoaşte Psalmul 50 şi nici alte rugăciuni pe care le ştiu chiar şi cei ce nu au putut să termine 8 clase), un om fără nici o legătură cu viaţa monahală, singurul său motiv de a fi aici fiind provocarea evreilor de pretutindeni, smintirea credincioşilor, politizarea învăţăturilor Părintelui Justin, defăimarea şi negarea ortodoxiei şi sfinţeniei părintelui şi tragerea mănăstirii noastre în scandaluri mediatice. Luaţi-i voi, ca să nu vi-i aducem noi la uşă.

În cazul în care veţi continua cu ameninţări şi şantaje, vă rugăm să nu ne consideraţi responsabili pentru felul în care vom reacţiona.

Aşadar: vă rugăm să vi-i luaţi cît mai grabnic dintre noi pe aceşti doi şi să ne lăsaţi să lucrăm poruncile Evangheliei Mîntuitorului Hristos. Cîtă vreme nu vor mai fi aici slugile voastre, vă veţi pierde obiectul de activitate, iar noi vom putea în cele din urmă să ne vedem de călugărie. Dacă vreţi să ne distrugeţi, pe capul vostru va fi aceasta, iar dacă veţi unelti să ne scoateţi de aici, vă avertizăm că vom pleca cu tot cu Părintele Justin şi cu morţii noştri din cimitir şi cu toate sfintele moaşte din mănăstire.

În numele obştii mănăstirii,

monahul Filotheu Bălan,

purtător de cuvînt al Mănăstirii Petru Vodă

Sursa: http://manastirea.petru-voda.ro/2014/01/12/rugamintea-obstii-manastirii-petru-voda-catre-serviciile-de-informatii-luati-va-slugile-si-lasati-ne-in-pace/

Doamne ajuta..

ADEVARURI TULBURI..PARINTELE TEODOT ...VREMEA IN CARE TRAIM E VREMEA DE MARTURISIRE

CUVANT DESPRE CLERICII VREMURILOR NOASTRE SI CONTROLUL TOTAL AL OMENIRII,PARINTELE IUSTIN PARVU...

Părintele Justin: „Să nu risipim turma!” Controlul total şi închisoarea invizibilă

„Să nu risipim turma! Cum să nu fie risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate”?



Părinte, știți foarte bine că a fost acest miting împotriva actelor cu microcip, la care am participat și noi. Mulți spun că atmosfera de acolo a fost una de rugăciune şi un protest paşnic prin care s-a cerut alternativă simplă la cardurile de sănătate electronice. Din păcate majoritatea reprezentanţilor mass-mediei au prezentat manifestația în defavoarea noastră, încercând să ridiculizeze prezența noastră acolo, intervievând mai mult bătrâni sau cerșetori care se aciuaseră pe lângă manifestanți și banalizând evenimentul. Credeți că a avut vreun efect pozitiv acest miting?



Bineînțeles că cei care au fost prezenți acolo și-au făcut datoria față de societatea în care trăiesc, față de neamul din care se trag, față de generația de mâine. Acești oameni au riscat atât imaginea și poziţia lor socială, cât poate și pâinea de la gură. Aceștia sunt modele și repere pentru generația de mâine și sunt dovada existenței unei rezistențe de luptă împotriva abuzurilor acestui sistem ce se impune din ce în ce mai dictatorial. Acest sistem de control total la un moment dat se va întoarce împotriva noastră, a cetățenilor şi abia atunci vor înţelege cei care au ridiculizat și nu au înțeles jertfa acestor oameni.

Dar mai presus de acestea, pentru mine acest miting a fost mai mult ca un examen pentru societatea ortodoxă românească. Un examen cu rezultate foarte slabe pentru cinul preoţesc în general, pentru că ei trebuiau să fie primii, în fruntea poporului și în număr cât mai mare ca să fie exemplu de jertfă pentru credincioși. Dar ei au fost de fapt ultimii. De aceea sunt şi foarte dezamăgit, pentru că dacă preoţii nu au răspuns la apelul acesta, la strigătul disperat al turmei pentru ajutor, înseamnă că noi nu mai avem preoţie. Nu mai are cine propovădui cuvântul adevărului în faţa credincioşilor. Care adevăr îl propovăduiesc ei? Degeaba vorbești cuvinte frumoase pentru Evanghelie dacă nu vezi că Hristos este în aproapele, în aceștia mai mici ai tăi. Deci pentru ce mai stăm noi în altar şi apărem în faţa bieţilor oameni? Ei vor să audă ceva de la noi, să spunem ceva turmei acesteia, să înveţe ceva de la noi. Nu mai are însă de la cine, cum spune psalmistul: „toţi netrebnici ne-am făcut”. Sunt foarte deprimat când văd un preot că îmi trece pragul acestei chilii şi nici nu pot să îl mai privesc, că e ţepos în convingerea lui şi se face că nu ştie despre ce este vorba. Nu este o atitudine creştină. Nu ştiu ce spun ei credincioşilor din faţa altarului. Ce atitudine au ei faţă de pericolele ce ne înconjoară? Post şi rugăciune – e uşor de zis, când şi aşa biata mamă nu mai are ce pune copiilor ei pe masă. Nu prezintă realitatea vieţii în care trăim, se tem să spună un adevăr. Se pierd oamenii cu grămada, cu naţiunile, nu numai câţiva, nu doar ca indivizi. Şi ei stau liniştiţi. E o situaţie foarte grea, pentru că am ajuns la cuvântul Scripturii: „bate-voi păstorul şi se vor risipi oile”. Să nu risipim turma! Cum să nu fi risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate?

Asta poate şi datorită faptului că unii nu înţeleg pericolul acestor cipuri şi chiar ne acuză pe noi că facem dezbinare în Biserică pentru o problemă care nu este așa de semnificativă şi capitală în mântuirea noastră.

După cum spun și Sfinții Părinți, mai bine o biserică împărţită decât una rătăcită. Cum să nu fie o problemă majoră lucrarea masoneriei azi în lume, că până la urmă aici ajungem, aceasta este în spatele acestui sistem? Cipul nu este altceva decât lucrarea masoneriei și cel mai bun mijloc de a subjuga Biserica şi fiinţa umană, de a o depărta, uşor, uşor, pe nesimţite de Creatorul său. Dacă noi ne facem că nu există acest rău luciferic, masoneria, înseamnă că nu avem răspuns la niciuna din problemele şi necazurile oamenilor de azi. Înseamnă că ne facem că nu vedem nimic rău. Cipul este propaganda masoneriei şi acceptându-l dăm curs şi putere acestei organizaţii dubioase care vrea să îl instaleze pe antihrist ca lider mondial. Dacă oamenii nu conştientizează că sunt societăţi secrete care conduc din umbră, nu vor înţelege nimic. Răul și fărădelegea nu se mai lucrează la lumină, se lucrează în ascuns. Nu mai sunt închisori şi prigoană ca pe vremea comunismului, au altă metodă, de a ne obişnui şi a îndrăgi tehnica şi cipul, care deocamdată par folositoare, ca ei să ne subjuge şi să ne controleze permanent ca într-o închisoare invizibilă, dar cu mult mai puternică.

Cum să nu se descurajeze creştinul simplu când vede că nu mai are susţinere duhovnicească din partea păstorilor duhovniceşti?

Oamenii nu au de ce să se descurajeze, pentru că cei care au fost acolo sunt bine documentaţi şi informaţi şi ştiu ce pericole ne pândesc, aceştia ştiu mai bine decât păstorii lor ce să facă. Și la protest au fost majoritatea intelectuali cu o poziție în societate, medici, profesori, ingineri, și nu doar analfabeți așa cum a vrut să prezinte mass-media. Mă doare sufletul pentru cei care din neştiinţă cad în capcanele şi mrejele acestui sistem antihristic. Sunt sigur că oameni ar fi fost mai mulţi dornici să vină la acest miting, în număr mult mai mare (pentru că, să nu uităm, au fost 1 milion de semnatari împotriva actelor biometrice), dar foarte mulţi dintre aceștia nu au avut un ban să plătească drumul până la Bucureşti, sau poate au avut serviciu sau nu au știut. Şi cine a vrut să fie la datorie a riscat. În împrejurări grele creştinul trebuie să aibă o limpezire a lucrurilor, o catehizare din partea preotului care nu a existat. Și poate că mulți nu au știut.


Ce părere aveţi despre ierarhii ortodocşi care, în frunte cu Patriarhul ecumenic, au participat la întronizarea papei dând chiar sărutarea păcii la liturghia lor catolică?

Este o situaţie cum nu se poate mai vitregă, foarte primejdioasă pentru noi, creştinii ortodocşi, şi nu doar pentru ortodocşi, ci şi pentru lumea catolică de altfel care nu cred că are ceva în comun cu evreii şi budiştii şi musulmanii, care au fost invitaţi la întronizarea Papei. Cum să mai ajuţi tu prin dialog ecumenic, să îndrepţi un catolic la adevărata credinţă a Sfinţilor Părinţi când tu însuţi, ca şef al ortodocşilor, te pupi cu papistaşii şi cu evreii, pe care îi consideri fraţi cu tine de credinţă? Doar pentru că suntem creaturi ale lui Dumnezeu??? Ei vor să niveleze toate religiile într-una şi nu mai cântăresc diferenţele majore, ci doar micile asemănări, pentru aşa-zisa pace falsă. Nici catolicii nu cred că sunt împăcaţi aşa deplin cu situaţia aceasta de vânzare a creştinismului, încât să te aliezi şi cu musulmanul. Este o demonizare a lumii. Iar ierarhii noştri ortodocşi nu fac altceva decât să joace un teatru care dă bine şi pe care sunt obligaţi să îl dea cât mai bine, la ordinele stăpânilor lumii. De altfel în adâncul lor nici ei nu au o convingere solidă despre acest ecumenism, dar nu au curajul să se opună acestui curent, să se opună masoneriei care le impune acest ecumenism şi nivelare a credinţelor. Sunt nişte păpuşi care însă au pierdut harul adevărului, care doar mimează adevărul. Dar nu îl mai deţin. Se sărută cu ereticii, dar duc pe umerii lor răspunderea căderii unui neam, a unei biserici în apostazie. Îi întreb şi eu pe aceşti ierarhi dacă îi îndreptăţeşte vreun canon să fie eretici?
Iar acest papă, Dumnezeu să îl ierte, are un rol malefic nemaiîntâlnit pentru creştinătate, pentru omenitate, pentru neamurile creştine.

Da, aţi văzut că şi acest părinte grec Elpidie, care face misiune în Africa, a profeţit înainte cu trei luni ca papa o să îşi de-a demisia, că acest papă va fi înlocuit cu alt papă care va veni ca unul din profeţii mincinoşi înainte mergători ai antihristului.

http://paisiee.blogspot.ro/2013/04/profetia-parintelui-elpidie-despre-noul.html?utm_source=BP_recent
Da, îl apreciez foarte mult pe acest părinte. Şi am rămas impresionat de dragostea lui pentru lumea aceea uitată din Africa şi cum copiii aceia negri, neajutoraţi, roiau în jurul lui ca în jurul lui Hristos. Daca aş fi fost cu 20 de ani mai tânăr, în Africa m-aş fi dus şi eu, acolo unde civilizaţia aceasta dezvoltată lipseşte. Acest părinte Elpidie este un far călăuzitor pentru creştinătatea de azi.

Cum vedeţi această mediatizare intensă a papei şi imaginea de aureolă pe care i-o creează mass-media? Acest papă este filmat adesea spălând picioarele bolnavilor, deținuților şi alte fapte de milostenie cu care se afişează.

E uşor şi plăcut să faci pe milostivul în faţa presei ca toată lumea să te laude. Nu asta e milostenie. Milostenia este să nu ştie stânga ce face dreapta şi de altfel ar trebui să stea în mijlocul necăjiţilor tot timpul, nu doar când vin presa şi televiziunea.
Asta e o falsificare, bombonele pentru copii. El dictează şi programează dinainte câţi săraci să vină şi ce oameni bolnavi ca să dea mai bine în ochii lumii. Asta e un fel de praf în ochi pentru creştini, nicio realitate de altfel.

Credeţi că va cuceri lumea cu astfel de atitudine?

Nu sub nicio formă. Nu va face decât o zarvă mare în lumea creştină încât o să fie huiduit şi de ai lui.

Cum vedeți urgentarea sinodului panortodox, care a fost anunţat pentru luna iunie?

O să facă ei, dar va fi ce s-a întâmplat cu sinodul de la Ferrara-Florenţa. Tot aşa va fi şi acum, vor fi aceleaşi dispute dogmatice şi, slavă Domnului, vom mai avea nişte ierarhi care cred eu că nu vor ceda Ortodoxia. Şi doi, trei dacă sunt, e suficient. Avem datoria însă să ne rugăm pentru ca Dumnezeu să îi păzească pe ierarhii ortodocşi în dreapta credinţă, pentru că altă salvare nu mai avem decât în mila lui Dumnezeu. Dacă ne vom ruga, vom îndupleca milostivirea Sa. În cea mai mare măsură, masoneria şi-a atins scopul, de aceea şi iese la iveală să îşi finalizeze planurile.
Dar am credinţa că Dumnezeu va lumina sufletele acestea tinere, şi va aduce câte o lumânare în întunericul acestui veac. Mila lui Dumnezeu şi harul de sus, acestea au condus Biserica purtată pe aripile Duhului Sfânt. Preoţii de azi care tac, se vor convinge ei înşişi de aceste pericole şi se vor îndrepta.

Cum catalogaţi gestul maicii stareţe de la mănăstirea Văratec, care a penalizat maicile pentru faptul că au înaintat Casei Naţionale de asigurări refuzul cardului electronic de sănătate? Iar în urma multelor ameninţări, maicile au cedat şi au fost obligate să îşi ceară iertare pentru gestul lor, semnând chiar un document prin care se deziceau de atitudinea lor.

Acest episod seamănă cu un episod de la puşcărie, din viaţa puşcăriaşilor din lagărele comuniste. Aşa sunt şi unele mănăstiri acum – lagăre comuniste. Este ceea ce am trăit şi eu în lagărul de la Baia Sprie. La o perioadă regulată de vreo 2- 3 ani, securitatea făcea nişte sondaje printre deţinuţii politici. Şi ne chema anchetatorul la birou, ademenindu-ne cu vorbe dulci: „Uite ai atâţia ani de puşcărie şi încă mai ai… nu e păcat să îţi iroseşti tinereţea aici in închisoare? Nu te impresionează faptul că ai rămas un om de nimic în societate şi viaţa ta este ratată?…” Dar noi nu ne lăsam impresionaţi de această bunătate falsă, care era un şiretlic. Şi îşi continua cântarea: „Iată, dacă vrei să ai o bucurie a libertăţii şi să îţi putem uşura situaţia asta grea, uite noi întindem o mână de ajutor şi dacă poţi ia oleacă de hârtie, treci în biroul celălalt şi semnează că îţi pare rău pentru ce ai făcut”.

Şi ajunge şi la mine anchetatorul şi își spune cântarea lui de partid. Şi la urmă mă întreabă: „Ce impresie ai?”

„Domnule, nu am absolut nicio impresie”, îi răspund. „Doar că mai am încă 9 ani de puşcărie şi cred că oi termina”.
Şi el insista: „Dar chiar aşa îţi arunci viaţa şi tinereţea pe nimic?” „Nicio problemă, i-am răspuns, eu am aruncat-o încă de copil de 18 ani când am intrat în mănăstire, să mor pentru Hristos”. Nu le convenea: „Măi, banditule, când m-oi ridica de pe scaun şi ţi-oi arăta eu pentru ce mai ai de trăit…” Şi te lua şi te zgâlțâia oleacă, important era să nu ne lovim la cap.

Ei bine, aceste anchete ademenitoare se întâmplau din doi în doi ani. Dar noi aveam deja o experienţă de temniţă şi nu dobândeau nicio informaţie de la noi. Securistul ieşea cu un dosar gol goluţ afară. Trebuia să defaimi pe cineva, să dai măcar un nume, nu scăpai doar cu o desolidarizare, lepădare de convingerile tale şi să accepţi reeducarea de către Partidul comunist. Sigur, la un deţinut mai cu renume, veneau câte trei securişti deodată, nu doar unul. Veneau cu planuri, proiecte să te convingă de realizările Partidului. „Uite, domnule, Lacul Bicaz, uite ce realizare!…” şi îmi arăta poze. „Da, domnule, Lacul Bicaz, dar ştii dumneata ce era sub acest lac? Trei biserici, patru şcoli, o casă de copii, un spital şi locuinţele oamenilor. Unde sunt toate acestea acum? Întreabă-mă pe mine că eu sunt de acolo”. Rămâneau şi ei uimiţi la ce le spuneam. „Pot să vă spun şi cine erau directorii la aceste şcoli, dar nu vreau să vă încarc memoria”…
Cam acelaşi lucru s-a petrecut şi cu maicile noastre de la Văratec. Ele, sărmanele, de frică să nu le ia rangul, scofia (de parcă ar fi mare slavă), au semnat, ademenite că vor fi reabilitate acolo, că le pare rău şi au promis că data viitoare vor fi ascultătoare. Şi-or fi primit ele scofiile înapoi dar s-au dezbrăcat de slava lui Hristos, pentru că nu au suferit puţină batjocură pentru lumea aceasta trecătoare. De aceea, un novice trebuie să fie cu mare atenţie în ce mănăstire intră. La vedere, sunt flori frumoase, icoane pictate care mai de care şi veşminte preoţeşti împodobite frumos, dar esenţa, viaţa duhovnicească, este putredă de tot. În astfel de mănăstiri găseşti de fapt un sistem securist, un stat poliţienesc. Bineînţeles că nu este aşa peste tot.

Acest spirit poliţienesc este în firea lor, a stareţilor, pentru că atunci când s-a închegat dinastia asta a stareţilor prin mănăstiri s-a stabilit tot pe acest criteriu de devotament către Partid. Sinaxele stareților nu erau altceva decât nişte şedinţe de partid. Se aşezau cu burţile pe scaune şi cu bastoanele în față aşteptau să se termine şedinţa şi să meargă la o a doua ediţie de petreceri…, ce ştiau ei despre problemele Bisericii şi ale societăţii? Habar nu aveau ce substraturi aveau aceste şedinţe şi care era rădăcina acestor şedinţe, aşa de neputincioşi şi slabi erau. Dar nici nu puneau stareţi buni inteligenţi şi cuvioşi la conducere, nu cumva să se împotrivească vreunul. Aşa e şi acum. Care se supune mai uşor la ordin şi care dă tributul mai uşor… dacă era vorba să îl întrebi pe unul din aceşti stareţi dacă se desolidarizează de partid şi de crimele pe care le comitea, se făcea că nu ştie nimic. Cum să se dezică el de partid care îi dădea un salariu foarte mare pentru acea vreme, ca al directorilor?
Era şi mândria şi poziţia asta a lor de stareţ. Vai de mine, să dai afară un stareţ! Era cea mai mare crimă şi ruşine să renunţi la demnitatea asta de lux în societatea românească! Dar comportamentul multora din aceşti stareţi era mai nedisciplinat şi bădăran ca al unei ţărănci. O mână de săraci ţărani simpli a făcut mult mai mult decât o mână de aşa-zişi stăreţoi.

Suntem printre primii europeni care introducem acest card, numit inteligent, în sistemul de sănătate? Ce mai putem face să îl stopăm?

În ce constă inteligenţa şi genialitatea acestui sistem? Că vor şti mai multe informaţii despre noi? Esti inteligent pentru ei, dar noi rămânem întârziaţi. Tot Marx, Engels, Lenin au rămas. Acum nu vine să te mai întrebe ca la anchete, acum îţi dai de bună voie acordul să fii anchetat permanent. Nu trebuie cedată lupta aceasta şi avem datoria de a continua, fiecare după puterile sale, unii prin conferinţe, alţii prin demersuri legislative, unii prin cuvânt, fiecare să îşi facă datoria în faţa lui Dumnezeu şi aşa, cu inimile smerite, vom primi şi ajutorul şi harul din Lumina Sa.

Interviu cu Părintele Justin Pârvu,realizat de Monahia Fotini, 3 aprilie 2013,
apărut în numărul 28 al revistei Atitudini.ro

Doamne ajuta si sa luam aminte..vremurile sunt grele si cernerea se face lent si intens..a tagadui pe Hristos este LEPADARE in orice fel de exprimare si  inteles al cuvantului..


CITITI si aici..
 http://paisiee.blogspot.ro/2012/07/indiferenta-clericilor-pentru-mantuirea.html?utm_source=BP_recent

http://paisiee.blogspot.ro/2012/05/lupii-in-piei-de-oaie-predica-prleontie.html?utm_source=BP_recent

http://paisiee.blogspot.ro/2013/04/profetia-parintelui-elpidie-despre-noul.html?utm_source=BP_recent

VIATA SI ACATISTUL SFANTULUI IOAN RUSU DIN EVIA GRECIA..AUDIO

Pomenirea sfântului Ioan Rusul, marturisitorul si facatorul-de-minuni

                                                                            (+ 1730)

Aici va redau un video cu pelerinaj la Sfantul Ioan Rusu la Evia in noul Procopie unde este si biserica sa

27 MAI

Sf. Ioan Rusul / Saint John the Russian / ΑΓΙΟΣ ΙΩΑΝΝΗΣ Ο ΡΩΣΟΣ

Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul s-a născut în Mica Rusie în jurul anului 1690, fiind crescut în evlavie şi dragoste pentru Biserica Domnului. La maturitate a fost chemat în armată unde a fost simplu soldat în armata lui Petru I şi a luat parte la războiul ruso-turc. În timpul Campaniei din Prutsk în 1711 el împreună cu alţi soldaţi au fost capturaţi de tătari şi au fost predaţi comandantului cavaleriei turceşti. Acesta i-a dus pe prizonierii ruşi în Asia Mică, în satul Prokopion.

Turcii au încercat să-i convertească pe soldaţii creştini la credinţa musulmană prin flatări şi ameninţări iar cei care nu au primit au fost bătuţi şi torturaţi. Alţii, însă au renunţat la Hristos şi au devenit musulmani, în speranţa că-şi vor îmbunătăţi soarta. Sf. Ioan nu a fost cucerit de promisiunile bunătăţilor lumeşti, suferind cu curaj umilinţele şi bătăile.

Stăpânul său îl tortura frecvent în speranţa că sclavul va ceda şi va accepta islamismul. Sf. Ioan a fost neînduplecat în hotărârea sa spunînd stăpânului: “Nu mă vei putea întoarce de la credinţa mea prin ameninţări sau cu promisiuni de bunătăţi şi bogăţii. Am să mă supun ordinelor tale de bunăvoie dacă mă laşi să-mi urmez liber credinţa. Mai degrabă îţi dau capul meu decât să-mi schimb credinţa. M-am născut creştin şi am să mor creştin.”

Cuvintele înălţătoare şi credinţa tare, precum şi smerenia şi umilinţa Sf. Ioan au îmblânzit în cele din urmă inima sălbatică a stăpânului său. Acesta l-a lăsat în pace şi nu l-a mai forţat să renunţe la creştinism. L-a pus să stea în grajd cu animalele de care avea grijă şi Ioan era foarte bucuros să se nevoiască în grajd şi să aibă ca pat ieslea, aşa cum s-a născut şi Mântuitorul.

De dimineaţa până seara muncea pentru stăpânul său turc, îndeplinind toate ordinele. Fie că era iarnă sau vară, sfântul umbla desculţ şi cu puţine haine pe el. Alţi sclavi îşi râdeau de el, vâzîndu-l atât de râvnitor dar Ioan nu s-a supărat niciodată pe ei, dimpotrivă, îi ajuta şi pe ei cum putea, uşurându-le neputinţele.

Blândeţea sfântului şi bunătatea sa au sensibilizat sufletele sclavilor şi al stăpânului său, astfel încât aga şi soţia lui au ajuns să-l îndrăgească şi au hotărât să-i dea o cameră lângă podul de uscat fânul. Sf. Ioan nu a acceptat, preferînd să rămână în grajd cu animalele. Acolo se culca pe fân şi se acoperea cu o haină veche. Astfel grajdul a devenit locul său de pustnicie, unde se ruga şi cânta psalmi, umplând locul de bună mireasmă.

Prin simpla lui prezenţă în casa turcului, sfântul i-a adus numai binecuvântări. Ofiţerul de cavalerie s-a îmbogăţit şi a devenit în scurt timp unul dintre cei mai influenţi oameni din Prokopion. El era conştient de ce i s-a schimbat atât de mult soarta şi nu se ferea să spună şi altora despre asta. Uneori sfântul pleca seara la biserica Sf. Mucenic Gheorghe unde priveghea în pronaos. În duminici şi sărbători se împărtăşea cu Sfintele Taine.

În tot acest timp a continuat să-şi slujească stăpânul ca şi până acum, şi, în ciuda sărăciei sale, întotdeauna ajuta pe nevoiaşi şi pe neputincioşi, împărţind hrana sa puţină cu aceştia.

Într-una din zile, ofiţerul a plecat în pelerinaj la Mecca. Soţia lui a făcut un banchet peste câteva zile la care şi-a invitat rudeniile şi pe prietenii soţului ei, rugîndu-i să pună o rugăciune pentru întoarcerea cu bine acasă a stăpânului. Sf. Ioan servea la masă şi a luat o farfurie cu pilaf, mâncarea preferată a stăpânului său şi a pus-o pe masă. Soţia amintindu-şi de mâncarea preferată a soţului i-a spus lui Ioan: “Ce bucuros ar fi stăpânul tău dacă ar putea fi aici să mînânce cu noi din acest pilaf!” Atunci sfântul i-a cerut o farfurie cu pilaf spunînd că o va trimite stăpânului său la Mecca. Musafirii au râs la auzul acestor cuvinte iar soţia a pus să i se pregătească o farfurie plină ca să o mănânce el sau ca să o dea săracilor. Primind farfuria s-a dus cu ea în grajd şi s-a rugat la Dumnezeu să-i trimită farfuria stăpânului său, fiind convins că Dumnezeu va găsi o cale să-i îndeplinească rugăciunea. Numaidecât farfuria dispăru din faţa lui şi atunci Ioan a intrat în casă să-i spună stăpânei că farfuria a fost trimisă.

După câtva timp stăpânul s-a întors acasă cu farfuria de cupru în care a fost pilaful, povestind tuturor cum într-o zi (chiar în ziua când s-a ţinut banchetul), întorcându-se de la moschee la locul unde era cazat, deşi nu era nimeni acasă, a intrat şi a găsit pe masă o farfurie aburindă plină cu pilaf. Neînţelegînd cum ar fi putut intra cineva cu farfuria dacă uşa era încuiată, s-a uitat mai atent la farfurie şi a văzut numele său gravat pe ea. Uimit, a mâncat totuşi mâncarea cu mare plăcere.

Când familia şi servitorii au auzit povestea s-au minunat foarte. Atunci soţia i-a spus că Ioan a fost cel care i-a trims mâncarea şi că toţi au râs de el când le-a spus că a reuşit să o trimită la Mecca. Atunci au înţeles că ce le spusese sfântul s-a adeverit. (comparaţi cu povestea lui Habakkuk, care în mod minunat i-a dus mâncare lui Daniil în groapa cu lei [Dan. 14:33-39], Septuaginta).

Spre sfârşitul vieţii sale grele Sf. Ioan s-a îmbolnăvit, simţind că i se apropie sfârşitul. A chemat preotul ca să-l împărtăşească dar acestuia i-a fost frică să vină direct cu Sfinta Împărtăşanie în casa musulmanului, aşa că le-a băgat într-un măr şi aşa le-a dus lui Ioan.

Sf. Ioan a slăvit pe Dumnezeu, a primit Trupul şi Sângele Domnului şi apoi a răposat, ducîndu-se la Domnul pe care L-a iubit în 27 mai 1730. Când stăpânul său a fost anunţat că a murit Ioan, acesta a chemat preoţii şi le-a dat trupul neînsufleţit pentru a-l îngropa creştineşte. Aproape toţi locuitorii creştini din Prokopion au mers la înmormântare, petrecînd trupul sfântului până la cimitirul creştin.

După trei ani şi jumătate preotului i s-a descoperit în mod miraculos că rămăşiţele trupeşti ale sfântului s-au făcut moaşte. La scurt timp, moaştele sfântului au fost transferate la biserica Sf. Mucenic Gheorghe şi puse într-o raclă specială. Noul sfânt al lui Dumnezeu a început să fie slăvit pentru nenumăratele sale minuni despre care s-a dus vorba până în cele mai îndepărtate oraşe şi sate. Credincioşi din toate locurile veneau la Prokopion să se închine sfintelor moaşte ale Sf. Ioan, primind tămăduire prin rugăciunile lui. Pe lângă creştini veneau la el şi armeni şi turci care se rugau sfântului să nu-i dispreţuiască.

În anul 1881 o parte a sfintelor moaşte au fost mutate la Mănăstirea Sf. Mare Mucenic Pantelimon, din Rusia, de către călugării Muntelui Athos, după ce aceştia fuseseră salvaţi de sfânt în vremea unei călătorii periculoase.

Din cauza deteriorării serioase a vechii biserici unde se aflau sfintele moaşte ale Sf. Ioan, s-a început construcţia unei noi biserici în anul 1886, cu ajutorul mănăstirii şi a locuitorilor din Prokopion. În 15 august 1898, noua biserică cu hramul Sf. Ioan Rusul a fost sfinţită de Mitropolitul Ioan al Cezareei, cu binecuvântarea Patriarhului Ecumenic Constantin al V-lea.

În 1924 a avut loc un schimb între populaţia Greciei şi cea a Turciei, adică mulţi musulmani s-au mutat din Grecia şi mulţi creştini s-au mutat din Turcia. Oamenii din Prokopion, mutîndu-se şi ei pe insula Euboia, au luat cu ei şi o parte din sfintele moaşte ale Sf. Ioan Rusul.

Timp de câteva zeci de ani moaştele au stat în biserica Sfinţilor Constantin şi Elena din Noul Prokopion de pe insula Euboia, iar în 1951 au fost mutate într-o biserică nouă, cu hramul sfântului. Mii de pelerini s-au adunat acolo din toate părţile Greciei, mai ales de hram, în 27 mai.Sf. Ioan este la mare cinste în Muntele Athos, mai ales la mănăstirea rusă a Sf. Pantelimon.

Călătorii şi cei care duc cu ei lucruri multe pe drum lung, caută ajutorul Sf. Ioan Rusul, care îi ocroteşte pe aceştia în călătoriile lor.

ACATIST AUDIO

Troparul Sfantului Ioan Rusu

Cel ce te-a chemat pe tine de pe pamant la lumea cea cereasca, tine si dupa moarte, neschimbat, trupul tau, Sfinte. Caci tu in Asia ai fost dus prizonier si acolo te-ai unit cu Hristos, Ioane. Deci pe Acela roaga-l sa mantuiasca sufletele noastre.

Condacul 1

Veniti, credinciosilor, sa-l laudam pe cel care, rob fiind, a stapanit peste patimi! Veniti sa-l laudam pe cel in care s-a oglindit Rasaritul Rasariturilor! Celui care din Rusia a fost adus, ca sa imparta lumii intregi bincuvantarile lui Dumnezeu, sa-i cantam: Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Icosul 1

Hranitu-te-ai din tinerete cu lumina adevarului, o, prea minunatule Ioane, sorbind dulceata invataturilor dumnezeiesti. Ai urmat cuvantul Celui Ce a zis: “Cine crede in Mine, sa-si ia cruce si sa-Mi urmeze Mie”, si pentru aceasta noi te laudam:

Bucura-te, podoaba a Bisericii sobornicesti, Mireasa lui Hristos;

Bucura-te, masa duhovniceasca a celor doritori de curatenie;

Bucura-te, odrasla sfanta a pamantului rusesc trimisa la tainic apostolat;

Bucura-te, mostenitor al infranarii Cuviosilor Antonie si Teodosie de la Pecerska;

Bucura-te, ca ai crescut intr-o familie binecredincioasa;

Bucura-te, ca ai luptat impotriva turcilor hulitori ai lui Hristos;

Bucura-te, ca nu te-ai biruit de deznadejde cand ai primit crucea robiei;

Bucura-te, ca intarit fiind de Dumnezeu ai rabdat batai nenumarate;

Bucura-te, ca scuiparile nu au intinat frumusetea ta launtrica;

Bucura-te, piatra de care s-au sfaramat sfaturile cele nelegiuite ale chinuitorilor;

Bucura-te, ca desi ti-au ars parul si pielea capului, nu te-ai plecat lor;

Bucura-te, ca ai fost vrednic urmas al cetelor de mucenici si mucenite;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 2

“Cine poate sa ma desparta de dragostea Hristosului meu? Ca rob ascult poruncile tale, dar in credinta mea in Domnul Hristos nu imi esti tu stapan. Imi amintesc patimirile Sale si sunt bucuros sa primesc si eu cele mai cumplite chinuri, dar de al meu Iisus Hristos nu ma lepad”, i-ai spus stapanului turc, cantand in inima ta: Aliluia!

Icosul 2

Au parasit dreapta credinta cei care s-au temut de suferinta si cei iubitori de desfatari, primind invataturile ratacite ale lui Mahomed, dar tu te-ai aratat ca un nou Ilie, neplecandu-ti genunchii la dumnezeu strain. Rugandu-te sa pazesti turma lui Hristos de orice inselare, te cinstim ca pe un parinte al nostru:

Bucura-te, ca nu ai cartit impotriva lui Dumnezeu pentru patimirile tale;

Bucura-te, ca ai primit rastignirea voii tale prin loviturile celor ce te prigoneau;

Bucura-te, cel ce unindu-te cu Hristos te-ai asemanat lui;

Bucura-te, ca desi ai fost pus sa traiesti intre animale, ai vietuit ingereste;

Bucura-te, ca prin nevointele tale grajdul se umplea de buna-mireasma;

Bucura-te, ca sfintindu-l prin rugaciune, nu ai primit sa te muti din el;

Bucura-te, ca te impartasesti in fiecare saptamana cu Sfintele Taine;

Bucura-te, ca ai purtat cu sfiala si smerenie numele Botezatorului;

Bucura-te, ca ai purtat in minte si in inima pilda sa jertfelnica;

Bucura-te, ca fara tulburare din furtuna incercarilor ai iesit;

Bucura-te, ca prin statornicia in credinta esti pilda tuturor;

Bucura-te, candela care ai ars cu undelemnul rabdarii;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 3

Nu numai credinciosii au priceput sfintenia vietuirii tale, ci si inchinatorii lui Allah, caci prin rugaciune ai trimis stapanului tau o farfurie cu mancare, din Procopie pana la Mecca, pe care lucru neputand sa-l inteleaga, toti au strigat: Aliluia!

Icosul 3

Nimic nu este cu neputinta celor ce cred cu tarie ca Facatorul cerului si al pamantului degraba plineste rugaciunile lor. Chiar de nu am vazut cu ochii trupesti, dar cu inima credem ca ai facut si ceea ce parea cu neputinta, numai pentru a arata stapanului tau si celor dimpreuna cu el puterea Domnului tau. Pentru care iti cantam:

Bucura-te, ca nu te-ai indoit in credinta ta, avand nadejde neclintita in Dumnezeu;

Bucura-te, ca de la Procopie la Mecca ai trimis o farfurie cu mancare;

Bucura-te, ca desi turcii au ras de tine, ai simtit binecuvantarea cereasca;

Bucura-te, ca sapanul tau intorcandu-se acasa a inceput sa te cinsteasca;

Bucura-te, ca pana si cei intunecati la minte au priceput sfintenia ta;

Bucura-te, ca la inmormantarea ta au venit chiar si musulmani si armeni;

Bucura-te, din randuiala cereasca farfuria aceea este si astazi semn al minunii savarsite de tine;

Bucura-te, ca dupa multe veacuri aratandu-te femeii la care se afla farfuria i-ai cerut sa o aduca la biserica;

Bucura-te, ca cei care cereau semne si minuni au primit cu prisosinta;

Bucura-te, ca te-ai asemanat proorocilor din legea cea veche;

Bucura-te, stavila care opresti ratacirile si izgonesti lupii de la turma cea cuvantatoare;

Bucura-te, ca pe toti i-ai coplesit prin virtutile si minunile tale;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 4

Nu a tinut Dumnezeu lumina ascunsa sub obroc, ci a randuit ca moastele tale intregi si bine mirositoare sa fie primite de credinciosi ca o pecete a binecuvantarii tale. Pentru care si noi, bucurindu-ne cu cei care s-au atins de ele, Ii cantam celui care da adevarata viata celor care cred in El: Aliluia!

Icosul 4

Degeaba a incercat vrajmasui mintuirii, diavolul, sa nimiceasca prin foc moastele tale, caci trupul tau s-a miscat in mijlocul flacarilor ca si cum nu s-ar fi cunoscut moartea. Turcii care au vazut aceasta s-au infricosat si au fugit, lasand in urma odoarele bisericii pe care vroiau sa le fure, iar crestinii s-au umplut de mirare, cantandu-ti:

Bucura-te, nou Ilie prin ravna catre cele ceresti;

Bucura-te, ca la fel ca acela te-ai lasat mistuit de dragostea Sfanta;

Bucura-te, ca nu imbracamintea, ci trupul tau ne-ai lasat noua ca acoperamant;

Bucura-te, ca deasupra mormantului tau a stralucit o lumina cereasca;

Bucura-te, ca gasind moastele tale, credinciosii au tresaltat cu duhul;

Bucura-te, ca toti cei ce le saruta, iau binecuvantare;

Bucura-te, ca inchinandu-se lor, gasesc scapare din framantarile lor;

Bucura-te, ca ele sunt marturie ca Domnul pe care L-ai slujit este adevaratul Dumnezeu;

Bucura-te, ca El a dat viata mostelor tale cand au fost aruncate in foc;

Bucura-te, ca trupul tau s-a miscat in mijlocul flacarilor;

Bucura-te, ca a ramas nevatamat, aratand sfintenia ta;

Bucura-te, ca a fost adus in Grecia, pentru a fi martor al minunilor tale;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 5

Cine stie multimea minunilor tale? Cine cunoaste cata multime de oameni ai ajutat spre slava Dumnezeului parintilor nostri? Doar o mica parte din lucrarile tale afland noi, Ii multumim Celui Ce te-a proslavit intre cei iubiti ai Sai, si Ii cantam: Aliluia!

Icosul 5

Nou Doctor fara-de-arginti fiind, urmand Doctorului sufletelor si al trupurilor, nu ai pregetat sa sari in ajutorul bolnavilor care te-au chemat cu credinta, ci le-ai adus grabnica tamaduire. Iar noi, auzind acestea, te laudam asa:

Bucura-te, impreuna cu Cosma si Damian, cu Chi si Ioan;

Bucura-te, cu toti doctorii fara-de-plata;

Bucura-te, ca nu de la tine, ci de la Domnul ai adus izbavire din dureri;

Bucura-te, vistierie nesfarsita de tamaduiri;

Bucura-te, ca celui paralitic de zece ani i-ai vindecat picioarele;

Bucura-te, ca el nu a sovait a merge la biserica ta sa iti multumeasca;

Bucura-te, ca prin mir ai dat sanatate unei femei bolnave;

Bucura-te, de laudele celor cinci copii ai ei;

Bucura-te, ca asculti rugaciunile copiilor pentru parintii lor;

Bucura-te, ca Atanasia a adus barbatului ei aghiasma si ulei din candela ta;

Bucura-te, ca ungandu-se cu credinta, acestuia i s-a tamaduit pieptul;

Bucura-te, alinatorul durerilor celor in suferinta;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 6

Un bolnav din Atena a refuzat sa primeasca ajutorul doctorului, temandu-se ca isi va pierde viata, dar tu te-ai aratat in vis nepoatei sale, indemnand-o sa-l trimita la acela pentru tamaduire. Auzind ca nu i se va intampla nimic rau si ca vei tine chiar tu mana celui care il va opera, el a primit cu incredere sfatul tau si a aflat tamaduirea, pentru care a cantat Domnului cu multumire: Aliluia!

Icosul 6

Vindecand prin harul lui Dumnezeu boli de nevindecat, desi nu ai invatat de la oameni mestesugul doctoricesc, te-ai aratat mai iscusit decat cei ce si l-au insusit pe acesta prin stiinta lumeasca. Iar cei ce cunosc puterea ajutorului tau iti canta:

Bucura-te, vas de mir neimputinat si de sanatate izvorator;

Bucura-te, venind in sprijinul celor neputinciosi pe care ii bantuiesc deznadejdea;

Bucura-te, cel ce prin suferintele tale ai primit darul de a alina suferintele celor aflati in nevoi;

Bucura-te, ca ai indepartat chiagurile de sange din capul Vasulei;

Bucura-te, ca unui copil i-ai tamaduit picioarele paralizate;

Bucura-te, ca mama caruia i-ai vindecat copiii a venit sa iti multumeasca;

Bucura-te, cel ce vindeci copiii incercati de boala;

Bucura-te, ca parintii lor alearga la tine cu nadejde;

Bucura-te, ca unei batrane garbove i-ai indreptat spatele;

Bucura-te, ca in chip de doctor te-ai aratat unui medic necredincios;

Bucura-te, ca vindecandu-se de cancer, aceasta a crezut in Dumnezeu;

Bucura-te, ca ai izbavit de o veche suferinta pe preotul care slujea in biserica ta;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 7

“Sfinte Ioane, ma urasti?” – a intrebat cuprinsa de deznadejde Arhondula, parandu-i-se ca rugaciunile ei pentru a avea urmasi nu au avut nici un folos. Tu insa i-ai aparut nu dupa multa vreme si i-ai spus ca sfintii nu urasc pe nimeni, si ca voia Domnului era ca sa se bucure de copii abia dupa doi ani. Iar ea, dupa ce a vazut implinirea cuvintelor tale, i-a cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

De multe ori am crezut ca rugaciunile noastre sunt zadarnice, ca pentru pacatele noastre fata Domnului s-a intors de la noi si ne asteapta pierzania, dar la vremea cuvenita El a plinit toate cererile noastre cele bune: Sfinte Ioane, ajuta-ne sa simtim in toate zilele vietii noastre ocrotirea cereasca, ca sa iti putem canta:

Bucura-te, reazem al celor impovarati de greutatile vietii;

Bucura-te, ca auzi suspinurile si stergi lacrimile oamenilor;

Bucura-te, cel ce nu te-ai maniat pe Arhondula care a cartit impotriva ta;

Bucura-te, cel ce i-ai spus ca sfintii nu urasc pe nimeni;

Bucura-te, ca deznadejdea care o bantuia i-ai schimbat-o in nadejde;

Bucura-te, ca la vremea randuita de Domnul, ea s-a invrednicit sa aiba copii;

Bucura-te, ca pentru rabdarea ei a fost rasplatita nu doar cu un copil, ci cu mai multi;

Bucura-te, ca ne-ai intarit evlavia fata de cei proslaviti de Dumnezeu;

Bucura-te, podoaba cereasca care nu cruti osteneala pentru a-i sprijini pe oameni;

Bucura-te, folositorul cel prea cald al credinciosilor care cred minunilor tale;

Bucura-te, ca familia ta este Biserica Mantuitorului;

Bucura-te, ca celor ce nu fug de greutatile vietii le dai curajul sa iasa intariti din ele;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 8

Ca o fiara urla Caterina, cand era chinuita de diavol, inspaimantandu-i pe cei care o vedeau, dar a alergat fara sa se indoiasca la ajutorul tau, si aparandu-i in vis i-ai vestit izbavirea. Si noi cadem, sfinte, inaintea ta rugandu-te sa ii eliberezi pe toti cei care sunt robiti de ingerii cazuti, ca sa cante impreuna cu noi Celui Ce a infrant puterile intunericului: Aliluia!

Icosul 8

Cazi inaintea tronului Dumnezeirii, Sfinte Ioane, si mijloceste pentru toti cei care suntem ispititi de vrajmasul diavol ca sa primim ajutor in lupta duhovniceasca si sa dobandim tarie in credinta noi, cei ce te laudam:

Bucura-te, ca ai gonit pe diavolul care o chinuia pe Caterina;

Bucura-te, ca dupa aceasta, multi demonizati au fost adusi la racla ta;

Bucura-te, purtatorule de Duh Sfant care ai mijlocit tamaduirea lor;

Bucura-te, ca prin lacrimi si nevointe i-ai infricosat pe diavoli;

Bucura-te, caderea nelegiuitilor vrajmasi si ridicarea celor ce lupta cu acestia;

Bucura-te, lant care fereci pe faptuitorul celor rele;

Bucura-te, ca pe cei care sufera de tulburarile mintii ii izbavesti;

Bucura-te, cel ce avand harisma deosebirii vezi lucrarea diavolului;

Bucura-te, ca ne povatuiesti cum sa scapam din cursele lui viclene;

Bucura-te, ca si in vremurile de pe urma vei fi calauza pentru credinciosi;

Bucura-te, ca impreuna cu tot soborul sfintilor vei veghea asupra lor;

Bucura-te, cel ce prin suportarea prigonirii ai ajuns pavaza pentru crestinii prigoniti;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 9

Precum s-a intors fiul cel risipitor la tatal sau, asa si tanarul Tanasia care dupa multe rautati a ajuns sa isi loveasca mama, prin tainica ta mijlocire s-a intors cuprins de pocainta inapoi la dragostea cea fireasca. La fel i-ai cantat Dumnezeului indurarilor: Aliluia!

Icosul 9

Multi sunt cei care apuca pe drumuri gresite, iar rudele lor sunt cuprinse de jale. Vino si intoarce-i la slujirea lui Hristos pe cei care au cazut in pacat, fiind prinsi in cursele vrajmasilor si biruiti de patimile ucigatoare de suflet, ca sa iti cante alaturi de noi:

Bucura-te, ruda duhovniceasca a Sfantului Stelian;

Bucura-te, cel ce ocrotitor al tinerilor fiind, te intristezi de caderile lor;

Bucura-te, mangaiere prea-dulce pentru parintii fiilor risipitori;

Bucura-te, ca mama lui Tanasis si-a vazut dorinta implinita;

Bucura-te, ca vazandu-si fiul acasa s-a bucurat impreuna cu cetele ingeresti;

Bucura-te, ca te ingrijesti ca cei ce s-au pocait sa nu se intoarca la cele rele;

Bucura-te, ca ii linistesti pe cei care sufera amar pentru caderile celor apropiati lor;

Bucura-te, ca dai nadejde in mila Celui Ce a venit pentru cei pacatosi;

Bucura-te, ca nici o cadere nu poate stavili randuiala lui Dumnezeu;

Bucura-te, cel ce ne inveti sa uram pacatul, fara a-i judeca pe cei care cad in el;

Bucura-te, cel ce ne ajuti sa ne vindecam de slabiciunile noastre ascunse;

Bucura-te, ca ne indemni sa ne rugam unii pentru altii;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 10

Desi vaduva care fusese lipsita de casa nu ti-a cerut niciodata ajutorul, plangerea a ajuns si la urechile tale, si tu nu ai sovait sa o linistesti, incurajand-o sa se duca la judecata pentru a dobandi ce i se cuvenea. Stiind ca mijlocirea ta este mai tare decat cerbicia judecatorilor iubitori de arginti, te chemam si noi in ajutorul celor nedreptatiti, al celor ce Ii canta Dreptului Judecator: Aliluia!

Icosul 10

Arzatoare fiind dragostea ta pentru oameni, nu numai pe cei care au auzit de numele tau ii ajuti, ci si pe multi din cei greu incercati de nevoi. Sa nu ramana departe de mila ta cei pe care ii poti ajuta, ca vazand puterea ta sa iti cante impreuna cu noi:

Bucura-te, ca ai ajutat-o pe vaduva pe care rudele vroiau sa o insele;

Bucura-te, ca ai asezat-o in casa care i-a ramas mostenire;

Bucura-te, ca s-au rusinat cei care cugetau viclesuguri cu nerusinare;

Bucura-te, ca ai sarit in ajutorul celei ramase fara ajutor de la oameni;

Bucura-te, ca pe multi altii i-ai izbavit din cursele vrajmasilor;

Bucura-te, ca traiesti fericirea celor insetati de dreptate;

Bucura-te, prigonitorule al celor ce prigonesc;

Bucura-te, luptator destoinic impotriva inselatoriei, furtisagului si nedreptatii;

Bucura-te, cel care rastorni urzelile judecatorilor nevrednici;

Bucura-te, ca esti iscusit judecator si nu te pot insela cei ce ti se roaga cu fatarnicie;

Bucura-te, balanta a Dreptului Judecator spre care alergam in necazuri;

Bucura-te, cel care ii imbraci pe cei saraci si ii hranesti pe cei flamanzi;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 11

De multe ori uitam sa ii praznuim pe cei de care lumea nu a fost vrednica, pe sfintii care au stralucit printr-o vietuire aleasa luminand pamantul. Tu, dar, Sfinte Ioane, te bucuri impreuna cu ei cand cinstim pomenirea voastra si pentru ca v-a randuit ca aparatori ai nostri Ii multumim Domnului prin cantarea: Aliluia!

Icosul 11

“Asa sunt uitati prietenii?”, l-ai intrebat pe batranul Nicolae care nu si-a adus aminte ca este praznicul tau, iar el auzind blanda ta mustrare a lasat toate ca sa vina si sa se inchine tie, si sa-ti cante impreuna cu cei care te iubesc ca pe un ocrotitor al lor:

Bucura-te, ca prin pomenirea ta poti ajuta credinciosilor;

Bucura-te, ca prin tine ni s-a aratat ca sfintii nu trec cu vederea praznuirea lor;

Bucura-te, ca prin aceasta am fost indemnati sa-i cinstim cu si mai multa evlavie;

Bucura-te, ca nu te-ai sfiit sa-l mustri fara de rautate pe batranul Nicolae;

Bucura-te, ca auzindu-te el a venit grabnic la moastele tale;

Bucura-te, ca s-au inaltat catre tine rugaciunile sale smerite;

Bucura-te, cel ce astepti sa avem si noi credinta curata ca a sa;

Bucura-te, ca nu te indepartezi nici de cei care nu stiu sa se roage tie;

Bucura-te, prietenule al celor ce vor sa fii aproape;

Bucura-te, cel ce nevazut calatoresti alaturi de ei pe marea vietii;

Bucura-te, ca ne chemi sa cinstim si noi cum se cuvine pomenirea ta;

Bucura-te, ca le dai credinciosilor cele de trebuinta pentru a veni la biserica ta;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 12

Nu te vom uita, Sfinte. Nu vom uita multimea minunilor tale prin care a stralucit puterea adevaratului tau Stapan. Ajuta-ne ca pana la sfarsitul vietii noastre sa ramanem fii credinciosi ai Sfintei Biserici, ca sa nu incetam lauda: Aliluia!

Icosul 12

Slava lui Dumnezeu pentru toate! Slava lui Dumnezeu pentru multimea de Sfinti care au crescut in Biserica Sa, unde a inflorit si Sfantul Ioan Rusul! Nespusa este tresaltarea inimilor noastre cand iti aducem cantari de lauda, Sfinte Ioane, facatorule de minuni:

Bucura-te, icoana zugravita de Imparatul Ceresc spre intarirea credinciosilor;

Bucura-te, temei de impacare al celor biruiti de manie si rautate;

Bucura-te, bucurie a celor ce afla de minunile tale;

Bucura-te, dar dumnezeiesc in vietile noastre greu incercate de felurite necazuri;

Bucura-te, cel ce cu negraita dulceata ii indreptezi pe cei nepriceputi;

Bucura-te, dascalul si indrumatorul nostru pe calea virtutii;

Bucura-te, indreptatorul celor fara de socoteala;

Bucura-te, totdeauna izbavitor al celor care te cheama in primejdii;

Bucura-te, cel ce nu ai crutat osteneala pentru a face bunatate;

Bucura-te, ca ne dai ajutor cu imbelsugare in toata vremea;

Bucura-te, ca ne arati noua milele lui Dumnezeu;

Bucura-te, si pregateste-ne sa ne bucuram impreuna cu tine in Rai;

Bucura-te, Sfinte Ioane, alesule marturisitor al lui Hristos!

Condacul 13

O, Sfinte, Ioane, vlastar al Rusiei si faclie a Bisericii lui Hristos, primeste acum putina noastra rugaciune si nu ne lasa fara raspuns. Desi nu avem credinta celor ce au cerut ajutorul tau si l-au primit cu indestulare, credem ca ne poti ajuta si pe noi, ca sa slavim cu multumire Numele lui Dumnezeu prin laude si cantari: Aliluia!(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.

Rugaciune catre Sfantul Ioan Rusu

O, Sfinte Ioane, intru tot laudate si de minuni facatorule, primeste aceasta umila rugaciune de la noi, nevrednicii tai robi, caci catre tine ca la un grabnic folositor alergam noi, chemandu-te cu evlavie: vino, Sfinte, si vezi ranile si durerile noastre. Ia aminte la suspinele noastre, ca stim, Sfinte al lui Dumnezeu, ca desi ai patimit greu pentru dragostea lui Hristos, dar prin vietuirea ta ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindca ne-am incredintat ca si dupa mutarea ta la viata cea vesnica cine a nazuit la ajutorul tau si ti s-a rugat cu credinta, nu a ramas neajutat. Ca cine te-a chemat si tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine s-a rugat tie si nu l-ai auzit?
Minunile si ajutorul tau, Sfinte, ne-au facut si pe noi, pacatosii, sa alergam la ajutorul tau. Am auzit de minunea pe care ai facut-o trimitand prin rugaciune o farfurie de mancare din Procopie pana la Mecca. Am aflat de vindecarile tale minunate, de multimea de bolnavi care au aflat izbavire din suferintele lor. Credem ca Dumnezeu te-a proslavit prin minuni fara de numar. Oare pe noi ne vei lasa fara ajutor? Sa nu fim noi lepadati de la dragostea ta, Sfinte, chiar daca vietile noastre sunt pline de faradelegi.
Aducandu-ne aminte de mijlocirile tale binecuvantate, credem ca tu acelasi esti, Sfinte, astazi ca si atunci, si ca nimeni din cei ce se roaga tie nu ramane fara ajutor. Pentru aceea si noi, fiind scarbiti si in pagube, alergam la tine cu credinta si lacrimi, ingenunchind, si ne rugam tie, Sfinte Ioane, sa te rogi pentru noi lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui Ce n-a trecut cu vederea rugaciunea ta cea jertfelnica, ci te-a ascultat si te-a intarit si te-a primit in cerestile locasuri, Roaga-L sa departeze de la noi dreapta Sa manie, sa apere orasele, satele si toata tara noastra de seceta, de foamete, de furtuni napraznice, de cutremur, de boli si rani aducatoare de moarte, de navalirea asupra noastra a altor neamuri si de razboiul cel dintre noi.
Mijloceste, Sfinte Ioane, pastoritilor nostri ravna fierbinte catre Dumnezeu, purtare de grija pentru mantuirea sufleteasca a pastoritilor, intelepciune in purtare si invatatura, cucernicie si tarie in ispite; tuturor carmuitorilor purtare de grija fata de supusi, iar supusilor indeplinirea cu sarguinta a tuturor indatoririlor lor, ca astfel, in pace si cu cucernicie, sa petrecem veacul acesta. Sa ne invrednicim de impartasirea bunatatilor celor vesnice in Imparatia Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia I se cuvine cinste si inchinaciune, impreuna cu Tatal cel fara de inceput si cu Preasfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciune care se citeste la vreme de boala !

Bucurandu-ma de dumnezeiasca marire la care te-ai inaltat, o, Sfinte Ioane, indraznesc sa alerg la ajutorul tau pentru tamaduire. Stiu, Parinte, ca incercarile vin din randuiala lui Dumnezeu. Stiu ca prin boala trupului, sufletul se curateste, si ca rabdarea este rasplatita de Dumnezeu. Dar de multe ori norii negri ai deznadejdii imi tulbura mintea si ma departeaza de rugaciune.
De aceea dar, o, Sfinte, gasesc alinare in cugetarea la vindecarile tale minunate. Tu ai tamaduit multimea de copii spre bucuria parintilor lor. Tu ai indreptat spatele batranei garbove, tu ai dat sanatate femeii bolnave, spre bucuria copiilor ei. Tu l-ai vindecat pe batranul Atanasiei care s-a uns cu untdelemn din candela ta. Tu ai indepartat cheagurile de sange din capul Vasulei si l-ai tamaduit pe doctorul necredincios.
Stiind grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte Ioane, ia viata mea in mainile tale si mijloceste precum stii mintuirea mea. Daca voia Domnului este sa duc cu rabdare crucea bolii, da-mi putere si ajuta-ma sa nu cartesc din cauza neputintelor. Dar daca Bunul Dumnezeu se va milostivi de mine pentru rugaciunile tale, atunci sa ma tamaduiesti fara sovaiala, noule doctor fara-de-arginti, ca vazand aceasta sa-ti multumesc tie si sa-l laud in vecii vecilor pe Doctorul sufletelor si al trupurilor, prin cantarea: Aliluia!

Doamne ajuta...

PUTEREA SFANTULUI MASLU..EXORCIZARI SI MINUNI DIN ZILELE NOASTRE..VA ROG SA CITITI CU ATENTIE SI CU RABDARE CA... SA LUATI MULT FOLOS...partea 1

VINDECAREA CELOR DEMONIZATI IN TRECUT SI ASTAZI

Crestinii posedati de diavol din totdeauna au format o categorie speciala de bolnavi,caci produc tuturor frica si emotie.Nimeni ,afara de Dumnezeu,nu stie de ce intra diavolul in unii oameni.

Aceasta ramane o taina divina.Nici Mantuitorul nu ne spune din ce cauza a fost posedata fiica femeii cananeenci (Matei 15,22-28).Sau de ce a intrat o legiune de diavoli in cei doi oameni legati in lanturi din tinutul Gadarenilor (Matei 8,28-34).Sau de ce s-a diabolizat copilul lunatic (Matei 17,14-21).
Un lucru stim: ca diavolul intra in om numai cu ingaduinta lui Dumnezeu,pentru unele pacate mari,personale sau ale intregii familii si ca nu are voie sa se atinga de sufletul omului,nici sa-l ucida,ci numai sa-l chinuiasca in trup cu dureri nevazute si greu de suportat.Dar nici scoaterea diavolilor din oameni nu se face fara voia si porunca lui Dumnezeu . Ei asculta numai de Dumnezeu si nu au voie sa intre nici in porci fara ingaduinta Lui (Matei 8,31-32).
Numai sfintii pot izgoni pe diavoli din oameni cu mai multa usurinta.Ei au fost din totdeauna cei mai tari in credinta,in rugaciune ,in smerenie si post,caci erau plin de harul Duhului Sfant.
In lipsa unor barbati sfinti,credinciosii bolnavi alergau,ca si astazi ,la moastele lor,la icoanele facatoare de minuni si la duhovnici harismatici.
Aici li se facea Sfantul Maslu si li se citeau molitfele Sfantului Vasile cel Mare,care sunt cele mai puternice rugaciuni de izgonire a diavolilor din oameni.
Venind odata la Sfantul Antonie cel Mare un om demonizat,el l-a trimis sa-l vindece ucenicul lui,Cuviosul Pavel cel smerit(prost).
Facand ascultare,ucenicul s-a urcat pe o piatra cu mainile in sus si a postit 30 de zile ,repetand mereu aceasta rugaciune: ''Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,pentru rugaciunile Sfantului Antonie,izgoneste demonul din zidirea Ta!''
Dupa multe zile de post si rugaciune a iesit diavolul din om ca un balaur urias si s-a facut nevazut.
Sfantul Vasile cel Mare este recunoscut ca cel mai mare exorcist si izgonitor de diavoli din Biserica lui Hristos.
Odata a fost adus la el un tanar care s-a lepadat de Hristos prin declaratie scrisa,pentru fiica stapanului sau,pe care a luat-o de sotie.
Marele ierarh l-a inchis intr-o camera la rugaciune si post aspru mai multe zile,fiind cumplit chinuit de diavoli.Sfantul venea uneori la el si il imbarbata:''Nu te teme,fiule!Numai sa crezi in puterea lui Hristos!''
Apoi l-a dus in biserica cu mult popor,cantand cu totii ''Doamne miluieste!''.Satana racnea cumplit impotriva Sfantului Vasile,sfasiindu-i vesmintele cu ghiarele si strigand:Ma nedreptatesti,Vasile!El a venit la mine si s-a lepadat de Hristos!''Iar sfantul pastor zicea catre popor:" Inaltati mainile voastre in sus si strigati:"Doamne miluieste!".
Dupa multa rugaciune,a cazut din vazduh scrisoarea tanarului prin care se lepadase de Hristos si asa a scapat de diavoli.
Un sfant parinte a fost rugat sa izgoneasca demonul dintr-un tanar.Dar diavolul nu  voia sa iasa.Apoi zicea:
"Daca ma scoti de aici,intru in tine!"Iar cuviosul i-a zis:"Iesi din el si intra in mine!"
Si astfel s-a vindecat tanarul,iar cuviosul s-a ostenit mult cu rugaciunea si cu postul pana a fugit demonul din el.
Asa s-a intamplat si in zilele noastre.A venit la Manastirea Sihastria un om demonizat,prin anul 1932.Staretul de atunci,fiind foarte nevoitor,a facut Sfantul Maslu si s-a vindecat bolnavul.Dar duhul rau a intrat in el si il chinuia greu.Atunci staretul a zis ucenicilor sai:"Parintilor ,pentru pacatele mele a iesit diavolul din omul bolnav si a intrat in mine.Sapte zile voi sta inchis in chilie sa ma rog lui Dumnezeu cu lacrimi,cu psalmi si cu post,pana va fugi diavolul.Rugati-va si voi pentru mine!"Facand asa,dupa sapte zile a fugit demonul de la el si s-a vindecat,dand lauda lui Dumnezeu.
Iata cat de greu ies diavolii din oameni,caci si ei se tem de iad.Numai cu multa rugaciune si cu post pot fi alungati,cum ne invata Hristos in Sfanta Evanghelie.
La schitul Icoana langa Manastirea Neamt se nevoia prin anii 1920-1940,un sihastru cu viata aleasa,anume Ieromonahul Iosif Craciun.Era un mare nevoitor si postitor.De aceea a dobandit de la Dumnezeu darul izgonirii diavolilor din oameni.Veneau la el multi bolnavi si demonizati si iata cum ii vindeca:
Postea trei zile si trei nopti atat el ,cat si bolnavii,cu toate rudele lor,fara sa guste nimic,si citeau ziua si noaptea la Psaltire.
Apoi se spovedeau toti,faceau multe metanii,participau la toate slujbele din biserica si li se citea in fiecare noapte molitfele Sfantului Vasili cel Mare.
A treia zi parintele savarsea Sfantul Maslu cu trei preoti si din toti bolnavii,unii se intorceau acasa sanatosi,iar ceilalti repetau acelasi program de post si rugaciune cu Sfantul Maslu,pana se vindecau.
Ieromonahul Iosif Craciun a fost cel mai mare exorcist din Moldova,in prima jumatate a acestui secol,urmat de Protosinghelul Ioanichie Moroi de la Sihastria,Conon Gavrilescu din Schitul Cozancea si Vichentie Malau de la Secu.
Amintim si alti duhovnici harismatici mai renumiti din ultimele decenii,trecuti deja la cele vesnice,care au vindecat cedinciosi bolnavi si demonizati,precum Protosinghelii Marchian Ciubotaru(+1991 din Manastirea Bistrita-Neamt si Elefterie Mihai (+1990) din Manstirile Agapia veche si Secu si Ieroschimonahul Paisie Olaru (+1990) din Manastirea Sihastria.

Arhimandrit IOANICHIE BALAN

Acum va redau cateva marturii din zilele noastre

Vindecari de boli si izgoniri de duhuri rele din oamnei au loc,mai ales,la sfintele moaste cu traditie din tara,precum:Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava,Cuvioasa Paraschiva de la Iasi,Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica si Sfanta Filofteia de la Curtea de Arges.
 Alte vindecari au loc la icoanele miraculoase si la duhovnicii batrani din manastiri.Dintre acestea amintim icoana Sfintei Ana de la Manastirea Bistrita-Neamt,icoana Maicii Domnului din Manastirea Putna,icoana Maicii Domnului  din Catedrala Mitropolitana -Iasi,''Iconita'' Maicii Domnului de la Manastirea Bisericani-Neamt si altele.
Cei mai multi credinciosi bolnavi din toata tara merg ,in ultimele decenii,la Manastirea Cernica de langa Bucuresti.Aici se face de trei ori pe saptamana Sfantul Maslu cu sapte preoti,langa moastele Sfantului Calinic si se alina multe suferinte si lacrimi.
Tot aici se citesc regulat molitfele Sfantului Vasile cel Mare cu post si pregatire duhovniceasca,si nu putini bolnavi si demonizati se vindeca si se usureaza de duhurile rele.
Au fost multe vindecari de boli la racla Sfantului Calinic si sub epitrahilul duhovnicilor,dar majoritatea s-au dat uitarii si nimeni nu le-a consemnat spre folosul celor mai multi si spre lauda lui Dumnezeu.
Alte biserici unde se aduna vinerea numerosi crestini bolnavi la Sfantul Maslu sunt Catedralele mitropolitane de la Iasi si Suceava si Catedrala Patriarhala din Bucuresti.Sfintele moaste ce se pastreaza in aceste catedrale alina si vindeca multe suferinte trupesti si sufletesti.
Participari mari de credinciosi la Sfantul Maslu se intalnesc in toate catedralele eparhiale din tara si la marile manastiri de calugari ca: Bistrita,Sihastria,Secu,Neamt,Putna,Pangarati,Frasinei,Brancoveanu si altele.

Iata acum cateva vindecari miraculoase si izbaviri de demoni din zilele noastre...

Prin anul 1960 zacea greu bolnav la sanatoriul TBC Bisericani un tanar Gheorghe Ciumasu,din comuna Agapia-Neamt.Doctorii nu aveau ce-i mai face.Auzind mama lui de icoana Maicii Domnului din stejarul de la Bisericani,numita de popor "Iconita",la sfatul egumenului Agatanghel,a fagaduit cu lacrimi de mama Preasfintei Fecioare ca,daca ii va vindeca fiul de boala si moarte,il va darui Bisericii ca sa slujeasca lui Hristos.
Intr-adevar , fiul ei s-a vindecat in chip minunat si a intrat in viata monahala cu numele de Atanasie.Apoi a randuit Maica Domnului sa ajunga preot si egumen chiar la Manastirea si Sanatoriul Bisericani unde se afla si astazi.

Intre anii 1984-1985 venea un tanar inginer din Piatra Neamt pe numele Nicolae,sa-i citeasca parintii la icoana Sfintei Ana de la Manastirea Bistrita,fiind greu chinuit de un duh rau trimis de o femeie vrajitoare.
Ani de zile a suferit,mergand din manastire in manastire cu speranta vindecarii.
Dar Dumnezeu l-a vindecat la icoana Sfintei Ana unde se ruga mult si statea regulat la Sfantul Maslu.
Iar duhovnicul lui,Protosinghelul Marchian Ciubotaru,vestit exorcist,ii citea regulat molitfele Sfantului Vasile cel Mare.La indemnul lui,bolnavul a fagaduit lui Dumnezeu,ca daca il va vindeca,va intra in viata monahala.
Dupa putina vreme,tanarul Nicolae s-a izbavit de demoni si s-a facut calugar cu numele de Nicodim,chiar la manastirea unde a fost vindecat.

Tot la icoana Sfintei Ana  de la Bistrita s-a vindecat o femeie demonizata din Constanta,in vara anului 1989,facandu-se de trei ori Sfantul Maslu.La a sasea Evanghelie,femeia a cazut jos,chinuita de diavoli.Apoi a fugit repede la icoana Sfintei Ana si ,plangand cu lacrimi,s-a sculat sanatoasa.

La Manastirea Putna s-au vindecat recent doua crestine demonizate.Prima la 15 februarie 1993 si a doua la 5 martie acelasi an. In primul caz s-a facut Sfantul Maslu cu 7 preoti impreuna cu Episcopul Gherasim de la Radauti,avand in fata icoana miraculoasa a Maicii Domnului donata Manastirii Putna de binecredinciosul Voivod Stefan cel mare si Sfant,in anul 1488.
Dupa terminarea Sfantului Maslu,bolnava a fost dusa sa se inchine la icoana,in timp ce se canta "Aparatoare Doamna".Deodata crestina s-a luminat la fata si a cantat aceasta cantare de lauda:
"Bucura-te ,Mireasa,pururea Fecioara!".In clipa aceea a iesit diavolul din ea!

A doua femeie s-a vindecat dupa mai multe Sfinte Masluri,avand inainte icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului si moastele Sfantului Ierarh Ghenadie.Slujba s-a facut cu 3 preoti si 2 diaconi.Din timp in timp diavolii din femeie racneau si ziceau: Ioana (vrajitoarea) de la Capul  Campului ne-a trimis!"
Iar la urma.cand bolnava voia sa se inchine la moastele Sfantului Ghenadie,demonizata a racnit puternic si indata s-a vindecat de demoni,spre lauda lui Dumnezeu.

Spre sfarsitul lunii martie ,1993,a venit o tanara demonizata sa se inchine la moastele Sfintei Paraschiva de la Iasi si sa stea la Sfantul Maslu.Demonii o chinuiau cumplit.Dupa terminarea slujbei a fost miruita cu untdelemn sfintit.Apoi,la cererea ei,i-a citit  episcopul molitfele Sfantului Vasile cel Mare langa sfintele moaste.Toti cei de fata se rugau pentru ea.La sfarsitul rugaciunilor femeia s-a vindecat,cu harul Duhului Sfant.

Un caz deosebit  s-a petrecut si la Manastirea Sihastria,din judetul Neamt, in zilele de 24-29 ianuarie 1993.

Aici pe mai tarziu o sa postez si inregistrarea facuta de parintii prezenti la Sfantul Maslu cu bolnava Maria..
acum va redau doar o mica parte din inregistrare..e ceva de groaza cu vocea celui rau si vaietele sale cat si marturisirea de cum sa facut vrajile si despre cum se osandesc crestinii din zilele noastre crezand ca pot sluji la mamona si la Dumnezeu ..

ASCULTATI AICI VOCEA DEMONULUI DIN BOLNAVA MARIA...exorcizarea sa facut de pr.Ioanichie Balan la Manastirea Sihastria 1993

Redam in scris toate Sfintele Masluri cat si convorbirea demonului ...dupa cum urmeaza:

O tanara crestina din partile Dambovitei,chinuita de duhuri rele datorita unei vrajitoare din sat,a venit la manastire cu multa credinta pentru Sfantul Maslu,insotita de rudele ei.Dupa ce a fost marturisita,i s-au facut 9 Sfinte Masluri cu sapte preoti,fiind greu muncita de demoni.Pe langa marea credinta a bolnavei,intarita de multa rugaciune si de post,de smerenie si rabdare, uimesc,mai ales,cuvintele rostite de demoni in timpul sfinteleor slujbe,pe care le redam in contiuare,spre folosul credinciosilor.

Acesta este un caz foarte rar,diavolii din ea fiind siliti de Hristos sa se marturiseasca public cum si de ce se lupta atat de mult cu crestinii ortodocsi,de ce nu vor sa iasa ei din oameni si ce scop urmaresc.

LA AL DOILEA SFANT MASLU in seara zilei de 24 ianuarie 1993

In timp ce rudele aduceau bolnava Maria la Sfantul Maslu,diavolul din ea spunea:

-Nu te mai lupta cu mine,ca ai sa mori!Degeaba te lupti cu noi,ca nu plecam!Santem tot iadul pe tine.Santem capetenie.Fa voia noastra,esti tanara,ai sa mori!Nu plecam din tine decat moarta...

Unde sa ne ducem?... Unde sa ne ducem? intrebau diavolii.

Iar din mijlocul celor sapte preoti,preotul proiestos(pr Ioanichie Balan) le-a zis:

Duceti-va in locuri pustii si fara apa! Diavolii au raspuns:

Nu plecam in pustie,ca acolo nu sunt oameni!

Pleaca,duhule necurat,in iad! i-a spus acelasi preot.

 Iar diavolul a raspuns din nou:

Nu plec fara sufletul asta. 

Pleaca,duhule rau,dintr-ansa,a zis iarasi preotul.

Este al nostru sufletul ei,au raspuns diavolii din ea.

Dupa inceperea Sfantului Maslu cand preotii o insemnau cu  Sfanta Cruce,diavolul striga cu groaza: Ma arde!...Ma arde!...

In momente linistite,cand bolnava se inchina si se insemna cu semnul Sfintei Cruci,diavolul din ea urla ,amenintator:

Nu te inchina! fa crucea stramb,caci toti care fac crucea stramb sunt ai nostri,iar cei ce o fac drept ne biruiesc!

 

In timpul molitfelor de dupa Sfanta Evanghelie, diavolii din nou strigau cu manie:

Suntem in ochi,suntem in gura,suntem in urechi,suntem in maini,suntem in picioare,suntem in toate madularele tale...Nu plecam,esti data noua...

Dupa continuarea rugaciunilor de sanatate,diavolii au strigat:

Degeaba va luptati,ca nu plecam.Este data noua!

La stropirea cu aghiazma de catre preoti,diavolii iarasi strigau:

Ma arde!...Ma arde rau!... Nu putem sa ne intoarcem in iad fara sufletul ei.Este a noastra.Ne-a fost data noua!..Iar catre femeia bolnava zicea cu manie:
Fa voia noastra si vei scapa!

Dupa citirea Evangheliei a doua ,diavolii strigau:

Unde sa ne ducem?... Unde sa ne ducem?...

Duceti-va la vrajitoarea care va trimis!le-a spus preotul din mijloc.Iar demonii au raspuns:

E moarta Gheorghita(vrajitoarea).Gheorghita ne-a trimis!

Iar preotul le-a spus din nou:

Duceti-va la Gheorghita!E in iad ,si trebuie sa te luam si pe tine(Maria ) acolo.
E vai de noi daca plecam fara tine in iad! au raspuns demonii.

La alta rugaciune de la Sfantul Maslu,pe cand diavolii o chinuiau cumplit pe Maria bolnava,preotul proiestos a zis:
Iesi duhule rau din ea!Iar ei au raspuns:

N-a sosit vremea noastra.De ce sa plecam din ea, daca s-a dat noua?...

La alta rugaciune citita pe capul bolnavei Maria,diavolii indemnau:

Fa voia noastra si vei scapa de chinuri!...Nu putem pleca in iad fara tine...

Intr-un moment de liniste,bolnava spunea:

Au venit din trei parti asupra mea...

In timpul stropirii cu aghiazma si insemnarea bolnavei cu Sfanta Cruce,diavolii strigau cu jale:

Ne topeste!..Ne arde!...Ne biruie!...

Iar bolnavei ii zicea cu amenintare:

Nu te mai lupta cu noi,ca vei muri!Esti tanara,ai sa mori!Noi plecam, dar vei muri...

Preotii iarasi ziceau la rugaciune:
Iesi ,demone,dintr-ansa!

Nu plecam!Nu plecam!Nu putem sa ne intoarcem in iad fara tine.Esti data noua!Gheorghita e la noi!
Trebuie sa vii si tu...Nu te inchina!Vei muri! 

strigau diavolii poruncitor.Apoi mieunau ca pisica...
Dupa alta Evanghelie,strigau din nou:

Fa voia noastra si vei scapa.Vino cu noi!...

La stropirea cu aghiasma,dupa ultima molitfa,diavolii strigau:

Aoleuuu!...Ma topeste!...Ma arde!...De ce m-ati adus aici?
Dati-mi tuica si carne sa mananc...Mantuirea ta nu e aici... 

Ca replica,la ectenia preotilor pentru lume,"Sa ne rugam pentru pacea lumii...",diavolii strigau:
Lumea e a noastra!suntem peste tot! Noi vom birui !...




                                  LA SFANTA LITURGHIE de luni 25 ianuarie

Asistand la Sfanta Liturghie,bolnava Maria statea jos,sub apasarea duhurilor rele.Iar la iesirea cu Sfintele Daruri,diavolii au strigat cu vaiete prelungi:

Aoleuuuu!...Ma ardeee!...Ma ardeee!..Ne biruie!...Aoleuuuu!...O castiga Hristos!O pierdem!O pierdem !
Ne-o ia Hristos!...Suntem capetenie,unde sa plecam?Unde sa ne ducem?Noi plecam.dar ea moare!

Cand bolnava se inchina in biserica,diavolii strigau:

Nu te mai inchina drept! Fa voia noastra si te scapam de chinuri!Fa voia noastra!...Nu plecam fara tine in iad.Nu stii ce ocara primim!De sufletul ei nu ne putem atinge...

Dupa terminarea slujbei,bolnava Maria ne marturisea ca in timp ce se trageau clopotele pentru inceperea Sfintei Liturghii,ea vedea cum diavolii ies pe poarta manastiri afara.

                       LA AL TREILEA SFANT MASLU din noaptea de 25-26 ianuarie

Dupa inceperea primelor rugaciuni,demonii marturiseau cu jale.

Arhanghelii ne topesc!...Arhangheliiiii!...

Dupa prima Evanghelie din nou strigau:

Ce sa ma fac?Unde sa ma duc?...Nu o mai chinui... 

Dupa rugaciunea intaia,ziceau:

Nu avem voie sa plecam fara sufletul ei...Degeaba ne-am ostenit!Se duce osteneala noastra!...

In timpul citirii Evangheliei a doua,strigau din nou:

Ne temem!Ne temem!Nu trebuie sa plecam fara sufletul ei!... 

In timpul rugaciunii a doua,ziceau cu manie:

Vai de mine ce ocara am!Unde sa ma duc?Avem invoiala(voie) sa chinuim lumea...Cine ne face voile noastre(pacate),nu le facem nimic.Cine vrea sa ne ia locul nostru(in rai) ne luptam cu ei!...

In clipa aceea,bolnava Maria zacea jos si,cuprinsa de grea durere,striga:

Doamne , ce sageti au infipt in mine!

Iar demonii raspundeau:  

O sa plecam...Toate sagetile sunt asupra ei!...Sa faca voia noastra si o lasam in pace!...

In timpul citirii altei Evanghelii,diavolul se vaita:

 Ce patesc eu pentru preoti!...Arhanghelii o izbavesc!...

La citirea ultimei Sfinte Evanghelii,diavolul striga cu groaza:

Nu mai am putere!Ma arde ca focul!Nu mai am deloc putere...Mi-a luat toata puterea...Smerenia ne topeste si milostenia!

Doamne,ce sageteaza ! striga de durere bolnava.Ma jupoaie de vie!...

Iar la ultima rugaciune,cand s-a deschis Sfanta Evanghelie pe capul bolnavei,demonii strigau cu durere catre preotul care citea:

Ne topeste! Nu mai am putere cum am avut!Inainte am avut putere mult mai mare!Nu mai citi ca o sa plec!Mai taci din gura!Nu stii ce batjocura am eu in iad..Tot te chinui.Nu te mai lupta cu mine, 

striga demonul catre bolnava.

Suntem in ochi,suntem in maini,suntem in picoare,suntem in toate madularele ei...

                                        SFANTA LITURGHIE din 26 ianuarie

La iesirea cu Sfanta Evanghelie,demonii au inceput a o munci pe bolnava Maria, trantind-o la pamant si strigand cu glas jalnic:

Nu ne mai chinui Iisuse!Nu ne mai chinui Iisuse!...prea ne arde!...Prea ne arde!..Nu ne mai chinui...Ne ardeee!..

Apoi,cand preotul citea Sfanta Evanghelie,la auzul cuvintelor"Caci,cand vor invia din morti,nici nu se mai insoara,nici nu se mai marita,ci sunt ca ingerii in ceruri,diavolul urla infricosator:

Vaiiiiii!..Nu vreau sa ne ia locul!...Nuuuuuu....

Iar la pomenirea numelui Sfantului Ioan Botezatorul,raspundeau cu aceeasi spaima:

 Botezatorul ne topeste!...Nu ne arde!...Nu ne arde!...Ea e de vina ca nu-mi face voile mele...De aceea o chinui...Nu pot sa-i iau sufletul... 

Si cand un crestin ia spus bolnavei:
Nu te descuraja!Maica Domnului te ajuta.Diavolul i-a raspuns: 

E rana de mult plans!..Nu mai zice!..Ea scoate multi crestini din mainile noastre!Aoleuuu...

La cantarea Heruvicului,dupa un urlet groaznic,demonul a strigat:

Auuuu!..Nu ne pedepsi!...Tu ne-ai ingaduit sa o chinuim.Nu ne pedepsi!.Aoleuuuuuu!..Ne pierde!..
Vai mie!...Unde sa ma duc?
Degeaba ne-am ostenit! Degeaba ne-am ostenit!S-a dus osteneala noastra!Degeaba ne-am ostenit!...

Cand a iesit preotul cu cadelnita sa tamaieze prin biserica,diavolul a inceput s-o scuture cu putere si sa marturiseasca cu voce tare:

Gheorghita m-a trimis!..E acolo!..Eacolo in iad! E a noastra!..Ea mi-a dat sufletul.Mi l-a legat.M-a legat de suflet pe toata viataaaa.M-a legat de suflet...

Apoi iar continua sa urle:

Nu ma lasa!Nu ma lasa!.. Nu ma lasa Creatorul vostru sa-l iau...Nu vreau sa plec!Nu vreau sa pierd sufletul ei...Nu plecam!Nu plecam!..Aoleuuuu!...Vai noua!Vai noua!Un iad nu-i in stare de un suflet!Vai de noi cand pierdem un suflet!Vai de noi,ce jale pe noi!Vai de noi!

La iesirea preotului cu Sfintele Daruri demonul a urlat cu groaza mare:

Nu ne arde!.. Nu ne arde!...Auuuuuuuuu!...Vaaaaaaaai!..Ma arde rau! Ma arde rau!Ma arde! Ma topesc ca ceara!Pier ca focul!Ma sting ca fumul!O pierdem!Auuuuuu!..Auuuuuu!...

Apoi a inceput a boci in tot felul,a mieuna ca pisica , si a se tangui amarnic:

Incotro s-o iau?...Incotro s-o iau?..De la Gheorghita am venit...Spun tot!Spun tot ca sunt blestemat!Spun tot ca sunt blestemat...de Creatorul vostru...Nu e a voastra!Ea lui Hristos!Aoleuuuu!...Cat ai sa mai rabzi sa te luptam?Noi ii acaparam repede pe crestinii de azi..

Ne mai putand sa suporte sfintele rugaciuni,demonii din bolnava strigau catre capetenia lor:

Iesi capetenie,,sa iesim si noi!Nu mai putem sa stam!Ne arde rau!Nu mai putem rabda chinurile... si batjocura...Au!..Au!..Ce sa ma fac?Aoleuuu!Ce raspuns sa dau?Nu stii ce ocara am?Nu stii ce ocara am?

Dupa o pauza,diavolul a inceput din nou sa se vaiete:

N-am stiut unde ma duce!Nu i-am stiut gandul!Nu i-am stiut gandul!Oooooo...ticaloasoooo!Ai lucrat in taina...Ma distruge!...Mi-a aflat toate viclesugurile...Aaaauuuu!...Ne-a mai ingaduit cateva zile,si apoi nu ne mai lasa sa o chinuim..O pierdem!O castiga Hristos!O pierdem!Vai noua!Tot iadul nu-i in stare de un suflet!

Apoi,la auzul cuvintelor "si iarasi va sa vina cu slava,sa judece viii si mortii..." din Crez,demonul striga cu putere:

Nuuuuuu! Nu vreau judecata!Nu vreau judecata,ca ma tem!Ma tem!...Vor sa ne-o ia!Vor sa ne-o ia!

La cantarea"Pe Tine Te Laudam,pe Tine Te Binecuvantam..."cand se sfintesc Sfintele,diavolii strigau:

Voi Il laudati,dar noi Il URAM!Voi Il laudati,dar noi Il uram!,,E vrajmas...E vrajmas pentru noi!

La rostirea rugaciunii Tatal nostru,cand se zicea:'si ne iarta noua gresalile noastre.."diavolii strigau:
Va iarta!..Va iarta!..

Iar la citirea rugaciunii de multumire a preotului,diavolul se vaita cu amar:

Ce patesc eu printre preoti!...

                           LA AL CINCILEA SFANT MASLU marti 26 ianuarie

 La al cincilea Sfant Maslu,facut imediat dupa Santa Liturghie in ziua de 26 ianuarie,marti,cu participarea a circa 50 de parinti si frati din obstea manastirii si numerosi credinciosi,bolnava Maria a venit la Maslu insotita de mama ei,de rude si de alte femei,cantand cantari bisericesti.
Indata ce a intrat in incapere,au inceput sa o chinuiasca demonii,ca sa nu se apropie de preoti.Apoi,au inceput a o salta  in aer si a o arunca la pamant,cu o cumplita manie si o putere suprafireasca si demonii au inceput din nou a vorbi prin gura ei:

Nu vreau!Nu vreau sa plec fara sufletul ei!Voi da raspuns mare,inaintea intunicimii!..Ce sa fac?..Ce sa fac?..Unde sa ma duc?.. 

Noua nu ne trebuie trupul,noua ne trebuie sufletul!...

La cantarea"Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu,miluieste-ne pe noi" diavolul a spus:

Sa va miluiasca pe voi!...Sa va miluiasca pe voi!... ca e vai de capul vostru(crestinilor).

Apoi,la rugaciunea a doua de sfintire a uleiului,cand preotul se ruga pentru indepartarea demonilor
din bolnava,duhul necurat striga dintr-ansa:

Nuuuu!...Nu ma izgoni!Nu ma izgoni!E vai de pielea mea!E vai de pielea mea!Ma bate de ma face cobza!...Nu te mai lupta cu mine!..Ai sa mori,esti proasta,fa-mi voile(pacate),ca sa traiesti...
Aoleuuuu!...Unde sa ma duc?Unde sa ma duc?...Cine are CANON,nu ne putem apropia de ei,cine are CANON nu ne putem apropia de ei...

La citirea Apostolului de la Evanghelia a doua,cand se pomenea de rabdarea lui Iov,diavolii indemnau pe bolnava:

CARTESTE!...CARTESTE!.. Nu vezi ca nu te scapa nimeni?.. 

Iar la Evanghelia Samarineanului milostiv demonii strigau din nou:

Nu ne suferim intre noi!..Noi nu ne suferim intre noi!

Dupa cea de a doua Evanghelie ,cand se citeste rugaciunea de izgonirea a diavolilor,iarasi se auzea strigand:

Aoleuuuu!...Nu ne izgoni!Nu ne izgoni! E vai de pielea noastra!Unde sa ne ducem fara sufletul ei?

La iad! a spus unul din preoti.

Vai de mine! Nu ne primeste fara suflet. Vai ce ne face noua!..Aoleuuu!...Aoleuuuuuuu!Noi dupa cum ducem osteneala primim cate un grad.Primim cate un grad!...Am pierdut tot!Am pierdut tot!Sunt capetenie!Mi-am pierdut gradul!Mi-am pierdut gradul!

La alta rugaciune de izgonire a demonilor,el a raspuns:

Aoleuuuu!..Nu ma indur!Nu ma indur sa plec!..Gheorghita!...M-a legat de suflet,pe toata viata!...Pe toata viata!...Sufletul ei mi l-a daruit mie! M-a legat de suflet pe toata viata,
Sufletul mi l-a daruit mie!M-a legat de suflet,pe toaaaaaata viataaaaa...Aoleuuuuuuu!..
Spun tot!Spun tot!Ca sunt blestemat...Unde sa ma duc?Unde sa ma
duc?Aoleuuu!Aoleuuuu!..Degeaba ne-am chinuit...Eu am pus-o sa faca pacate...Aoleuuu!unde sa ma duc?E pacat de moarteeee...Crucea ta ma biruie!Spun tot!Spun tot! Am bagat cearta in casa ei!Sa se certe cu mama-sa cu tata-sau!S-o izgoneasca de acasa, din curte!I-am facut-o si pe asta!Degeabaaaaaa....Degeabaaaa!..Degeabaaa!..Aoleuuu!..Unde sa plec?Iadul este asupra ei!Cu ce sa mai incerc?Cu toate am incercat.E in zadar!...E in zadar!..Arhanghelii o izbavesc!Arhanghelii o izbavesc si Botezatorul!Toti Sfintii o izbavesc!Aoleuuu!Aoleuuu! Pe toti(tot cerul) ii aduce asupra noastra .

In momentul cadirii la Apostol,demonii iarasi au strigat:

Aoleuu!Ne izgoneste puterea Duhului Sfant!Ne izgoneste!Ne izgoneste!..
Nu mai avem putere,nu mai avem ce-i face!Nu mai e a noastra!Ce raspuns vom da?Ce raspuns vom da?Incotro sa ne ducem?De zece ani m-am ostenit intr-una!Aoleuu!M-a trimis in casa ei,dar eu n-am avut aminte ca sa ma bag..Cine n-are credinta tare,in ala ma bag!...Il chinui ca sa-mi faca voile(pacate)!...
In timpul rugaciuni a doua,diavolul spunea despre bolnava :

In loc sa se razbune,plange,plange si ma ataca rau...Lacrimile ma ataca!...Ma ataca supunerea fara cartire,milostenia..Smerenia ma ataca foarte mult!De postit,postesc si eu,de privegheat ,priveghez si eu,dar smerenia nu o pot face!

Dupa Evanghelia a treia iarasi se tanguia diavolul:

Aoleuuu!..Aoleuuuu!Ce sa ma fac?Ce sa ma fac?Nu-mi mai trebuie in veci!...Nu-mi mai trebuie in veci sa viu in ea!Ma arde ca focul!Ma batjocoreste!Ma batjocoreste!...Ma tine cu un corn!Ma tine cu mere>Sa-mi dea carne si vin ca o las in pace!Gheorghita(vrajitoarea)carne imi dadea,cand ma tinea la ea!Ce sa mananac?Ea ma tine nemancat si doua zile la rand...Nu-mi da sa mananc...Cum o chinuiii...Nu stiu de unde este!E proasta,ca moare...Ea moare,daca mai posteste asa!

In timp ce preotul o insemna cu Sfanta Cruce si o stropea cu aghiasma,diavolul racnea:

Ma arde Cruceaaa!Ma arde Cruceaaa!Ma arde cu puterea ei de nadejde!...Ea ne-a surpat iadul!Ea ne-a surpat iadul!Ce patesc eu printre preoti!..Ce patesc..Vai de mine!Sunt slugile Domnului!Apostolii Domnului ne chinuie,ne chinuiee!..Sunt o capetenie..Nu plec asa usor!Nu plec asa usor1..Nu e boala la ea..e FERMECATORIE!..Aoleuuu!E fermecatorie cu vraja de mort!..

La a patra cadire cu tamaie,iarasi striga demonul:

Ma ineaca tamaia!Ma ineaca tamaia!..Nu mai suport!..Nu mai suportttt!...Aoleuuu!Daca as avea putere,acum as trati-o la pamant si as omora-o!..Aoleuu!Nu ne chinui Iisuse,ca tu ne-ai ingaduit s-o chinuim!Trebuie sa se aleaga dreptii de pacatosi!Ca n-ai spus ,ca cel ce va rabda pana la sfarsit,acela se va mantui?N-ai zis sa o chinui sa-i incerc rabdarea?Nu ma pedepsi!Nu ma pedepsi!Nu stiu cate suflete am pierdut pe laga ea!Castigam nu stiu cate suflete,cate am pierdut pe langa ea!Degeaba!..Aoleuuu!..E moarta..E vrajita cu spalaturi din scaldatoare de mort,cu spurcaciuni si bale din iad...E cea mai mare facatura(vraja) de pe fata pamantului din ea si nu ne induram sa plecam..Ma trimitea,vedea ca nu reuseste,incerca cu altceva,mereu,mereu,foarte mult.A avut necaz pe ea(Maria) ca nu l-a luat pe fiu-sau de barbat!Aoleuuu Spun tot!Spun tot,ca sunt blestemat sa spun tot...Aoleuuu!..Spun tot!...Cununiile le are ingropate la cap de mort...A zis(vrajitoarea) cum intepeneste mortul,sa intepeneasca si Maria!A mai spus s-o omor,dar nu mi-a ingaduit Hristosul vostru!E vrajmas noua! E vrajmas noua!..Poate reuseam s-o omor,pe Gheorghita,dar n-a mai suferit-o n-a mai suferit-o Creatorul!A luat-o,a luat-o si a dus-o in iad!


 Cand preotul citea Evanghelia a cincea cu fecioarele neintelepte,care strigau:''Doamne ,Doamne , deschide-ne noua'',demonii raspundeau:

Aoleuu!Va deschide!Va deschide!Va deschide!...Aoleuuu!Unde sa ma duc?Daca am putea sa ne smerim si noi,ne-am mantui !Dar nu putem!Nu putem!..Cat ne-am batut joc de ea! Nu i-am dat odihna de zece ani!Am trantit-o la pat de nu stiu cate ori.Am zis, gata,moare!Nu stiu cum a scapat? Nu stiu cum a scapat?Are mintile legate.Asa am facut..I-am legat mintile...

In timp ce se citea rugaciunea a cincea despre nevrednicia preotilor,diavolii au raspuns:

Nu va mai smeriti atat!Nu va mai smeriti atat!..ca ne distrugeti!..Ne distrugeti!...Sa-mi dea si mie pentru plecare niste carne sa mananc...Sa-i mai usurez chinurile!...Sa nu plec flamand!...Spun tot!Eu fac multe in lumea asta...Duminica indemn pe crestini sa nu merga la biserica...Le dau dureri de cap, le dau ameteli,dureri in trup,somn dulce; daca e iarna , le dau caldura in pat,daca e vara le dau somn dulce sa nu plece la biserica,iar cand ies din biserica,ii indemn,sa mearga sa faca treaba, sa se distreze,sa se certe,sa doarma...
Dimineata le dau in gand sa nu faca rugaciuni,sa se duca intai la gaini si la porci..Eu fac multe in lumea asta...Multe fac!..Aoleuuu!Aoleuuu!..Ne arde Crucea!..si noi o stim pe a noastra...Dupa cum ducem suflete in iad..Daca nu ducem nimic,ne pedepseste satana!

La a sasea Evanghelie strigau demonii:

Sunt capetenie..Sunt capetenie..Aoleuu!..Aoleuu!...Spun tot!Spun tot!Am fost trimis!Sunt legat pe toata viata..S-o chinui in trup!Am fost trimis in lume..Nu vezi ca mori?Nu vezi ca mori? Du-te la spital ca mori!...Nu tie frica ca mori? Nu mai sta aici,ca mori! Ai sa mori!...

La rugaciunea a sasea demonii strigau din nou:

Eu sunt capetenie.sunt mai cumplit(decat demonul din fiica Cananeenci). Sunt capetenie!Eu nu plec asa usor!Nu plec asa usor...Sunt legat pe toata viata de sufletul ei!E legatura diavoleasca si viata si sufletul ei ni l-a dat noua ,Gheorghita.
M-a trimis in apa si in mancare...I-a pus in ciorba,in oala de pe foc...I-a bagat in mancare,In mere,in nuci,in oua..M-a facut de m-am imprumutat la ea ,de nuci...Ne-a trimis in 9 grame de argint...Sunt in ochi,sunt in cap,sunt in dinti,sunt in masele,sunt in urechi,sunt in gat,sunt in maini,sunt in burta,in stomac,in fiere,in ficat,in inima,in toate madularele ei...Peste tot sunt!..Aoleuuuu!...Tare ne mai chinuim aici.Nu mai e la noi!..Nu vrem sa ne ia locul in cer!Nu vrem sa ne ia locul in cer!Venim sa ne luptam multi(diavoli)!...SUNT ANII DIN URMA!..Trebuie sa luptam mult1..Noi vrem sa luam cat mai multe suflete in iad!Sa le chinuim in foc, acolo in iad!De ce sa se duca in cer?Nu vrem!..

La Evanghelia a saptea.demonii iarasi au zis:

Aoleuuu!..Cununiile (Mariei) sunt ingropate la un pom...Ma-sa le-a dat drumul la vraji.la indemnul Gheorghitei...Noi nu putem sa ne smerim!..Nu putem sa ne smerim!..Ne-am mantui si noi!Ne-am mantui si noi!Dar nu putem face asa ceva!Din mandrie am cazut!Numai am gandit sa ne mutam scaunul mai sus si ne-a aruncat...si ne-a aruncat...

Cand preotul a zis:"Du-te demone,in loc pustiu si fara de apa",diavolul a zis:

Aoleuuu!..Nu-i lume acolo!N-am pe cine ispiti acolo!..Nu ma izgoni acolo!N-am pe cine sa ispitesc!..Trebuie...Am ingaduiala..SA SE ALEAGA DREPTII DE PACATOSI!...

La cantarea:"Doamne,arma asupra diavolului Crucea ta ai dat noua.."diavolii au raspuns cu jale:

PRIN EA VINE MANTUIREA!..Ne distruge!..Ne distruge!..Aoleuuu!..Ne adunam sa plecam!Ne adunam sa plecam!..Armele crestinilor impotriva noastra sunt CRUCEA,POSTUL si RUGACIUNEA...Ne-a aflat toate viclesugurile,ticaloasa!

 Ticaloasa!...Spune mereu rugaciuni...Spune mereu..Fuge de lume,proasta!...M-am ostenit degeaba...Ma topesc ca ceara..Pier ca flacara...Nu ma certa(nu te ruga)!Nu ma certa(nu te ruga)!..Cine nu ma cearta(nu se roaga),inseamna ca imi face voile(pacate)!Cine nu ma cearta(nu se roaga),inseamna ca ma iubeste!...

 La rugaciunea a saptea,cu Sfanta Evanghelie deschisa pe capul bolnavei,diavolul spunea:

Nu ma mai lasa nici sfintii s-o chinui!...Paraschiva,Mina sunt langa ea!Nicolae e langa ea!Ioan Botezatorul,Arhanghelii,toate puterile ceresti sunt langa ea!Filofteia,ea ne topeste!Mucenicul Gheorghe o ocroteste...Aoleuuu!..Botezatorul..toate puterile o ocrotesc..Ma tem!Ma tem!..Ma arde rau!..A voastra este!Nu e a mea!..A voastra e! Nu e a mea!..Aoleuuu!..vin de la vrajitoare.. Vin de la o vrajitoare..de prin poieni..de prin poieni e vrajitoarea...s-a dus cu o gaina neagra si 500 de lei..gaina a fost din curtea ei...Spun tot!..Spun tot ca sunt blestemat!..

Cand preotul citea rugaciuni de izgonirea demonilor,ei strigau inspamimantator:

Nu mai zice,ca ne arde rauuu!..Ne arde rauuu! Aoleu!..Vai de mine!...Vai de mine!..Aoleuu!..Unde sa ne risipim?..Incotro s-o luam?Nu plec fara suflet!Nu intelegeti?Are sufletul legat!
Are sufletul legat!...Nu ma lasa Creatorul vostru sa il iau!...Lumea o chinuie!.. Noi nu ne suferim intre noi!Noi nu ne suferim !..

La sfarsitului Sfantului Maslu,dupa ce s-au miruit toti crestinii,s-a apropiat si Maria,s-a inchinat,a sarutat Sfanta Evanghelie si Sfanta Cruce,apoi a fost miruita si stropita cu agheasma,fiind luminata la fata si linistita.
Dar deodata si-a schimbat privirea si a exclamat!!!!Diavoliii!...Diavoliii!si indata a fost aruncata in sus si chinuita cumplit.Dupa cateva clipe si-a revenit,s-a inchinat si s-a inseninat la fata.

Preotii au intrebat-o:

Sora Maria ,ce ai vazut? Ca tare ai fost muncita!

N-a facut nimeni ce am facut eu!Iertati-ma, va rog!

Ai vazut diavolii?

Au venit cu furcile la mine. Erau multi?
Vai ce multi erau!Puhoi mare...Nici nu e lume aici cati erau ei!Aici era totul negru de ei.Unii erau cu furci,altii aveau coarne,altii erau broaste,altiii capre... 

 LA AL SASELEA SFANT MASLU din 26-27 ianuarie

 In timpul savarsirii acestui Sfant Maslu,diavolii au spus urmatoarele cuvinte prin gura bolnavei:

Aoleuu!Vai de mine ce sa ma fac?Ma tem,ma tem si eu!Maica voastra(Maica Domnului) nu ma mai lasa s-o chinui!Ma zdrobeste!Pe Eva am inselat-o,pe Eva am inselat-o in Rai;dar pe Stapana voastra n-am putut.Ea ma zdrobeste!O chinui,o chinui...Iisuse, nu ma chinui,nu ma pedepsi!Tu mi-ai ingaduit s-o chinui!Vai de mine,ce sa ma fac?Vai de mine!Ce sa ma fac?Crucea ma arde!Cine o face dreapta,ma arde;cine o face stramba(fluturand cu mana),ma bucur de ea!Daca stiam ca imi pierd vremea,n-o mai chinuiam degeaba.Am pierdut toata osteneala.Intorceam multe suflete,intorceam multe suflete cat timp am pierdut pe langa ea(Maria).Vai de mine!Vai de mine,s-a dus toata osteneala mea!In atatia ani acaparam multe suflete pentru iad.Cum sa plec fara suflet?Noua nu ne trebuie trupul,ne trebuie sufletul;dar nu ne da voie.Nu ne da voie..

Catre femeia bolnava spunea diavolul:

E pacat de tine! Ai sa mori,ticaloaso!E pacat de tine ca esti tanara!Esti o proasta!Fa-mi voile(pacate),ca te las in pace!Du-te acasa,ca te striga copiii!

Apoi zicea diavolul:

Vai de mine,eu nu mai am nimic scris!Nu mai am nimic scris!Cu ce sa ma arat eu la intunecime?Vai de mine!Vai de mine,ce sa ma fac?Vai de mine , ce sa ma fac?Nu stii ce ocara iau!Nu stii ce ocara iau!Vai de mine,vai de mine! 

Rar gasim asa crestini!Rar gasim asa crestini...Noi tabaram repede pe crestini,mai ales pe cei care se duc la hora si la dans.Acolo(hora) este intunericul nostru!Le dam bice peste picioare sa sara mai tare!

Aoleuuu!..Voi nu stiti nimic..voi pierdeti vremea(mantuirea) cu mine..Daca as avea o putere as omora-o!Puterea Domnului vostru a fost cu ea.De la nastere am vrut s-o omoram!Am vrut s-o omor...Spuneti-i si voi(calugarii) sa faca voiile lumii,ca e din lume!Spuneti-i!...Sa nu fuga de lume!E proasta!Fuge de lume!Spune ca-i ispita lumea!Sa faca voile(pacatele)lumii!..Aoleuuu!..Ma distruge!...Ma distruge!Spune ca nu are pe nimeni!Spune ca nu are pe nimeni,decat pe Domnul vostru!Ma ard cuvintele acestea! Ma topeste1Ma topeste!...
Cate nu i-am facut!Cate nu i-am facut!Am bagat vrajba intre colegi la serviciu.O urau toti.O batjocoreau toti.Pe la spitale a fost batjocorita...Cate nu i-am facut!Degeaba!..Degeaba!..Ea a plans si a tacut si m-a terminat,m-a terminat.M-a distrus!...Ma distruge1..Nu ma indur sa plec...Gheorghita,mi-a dat sufletul ei,mie...E legatura diavoleasca pe suflet! Stiu ca stau degeaba!Dar vreau s-o chinui!S-o chinui!...Trebuie s-o chinui!

A zis sa vada lumea!...Spun tot,ca sunt blestemat!Sunt blestemat!Eu va fac multe voua crestinilor!Eu multe va fac!...Numai voi ortodocsii va mantuiti!Ceilalti(catolicii,protestantii,ecumenistii,
budistii si toate sectele),NU SE MANTUIESC,toti care faceti voile(pacate) noastre!
Noi nu avem treaba cu ei si nici cu sectele!Aia-s ai nostri,sectantii.Aoleuuu!Vai de mine!Vai de mine!Ce sa ma fac?N-am mai putut vedea atata rabdare!Vai de mine!Vai de mine!Trebuie s-o chinui!Si mi-e teama de Domnul vostru!E cu voi!Nu ma lasa s-o chinui cum vreau eu!Eu vreau s-o omor de to!Dar nu ma lasa...Numai cand zice El , o chinui!...

Intr-un moment de limpezire,bolnava se ruga incet,zicand: 

Trage satana de sufletul meu.Nu ma lasa sa plec la Domnul!Cum sa plec?Nu ma lasa sa plec...vai de sufletul meu!Nu vrea sa ma lase sa plec!Ma cheama Domnul si nu ma lasa sa plec...Vai de mine!Pe mine ma cheama Domnul!...Ai grija de ele(de fetitele ei).Sa nu le certati!Sa le dati in mana Maicii Domnului!
Acolo nu le mai cearta nimeni!..Eu mai am de chinuit!!...

In acest timp ce se citea Sfanta Evanghelie,diavolul se tanguia in tot felul si mieuna ca pisica.Iar la citirea rugaciunii catre sfinti si catre puterile ceresti,a strigat.

Toti sfintii ne topesc!Toate puterile ceresti ma topesc!...Cei care ne fac voile(pacatele) noastre,sunt robii nostri!Sunt robii nostri!..
Vai ce arma e Crucea!...Cea mai puternica arma e asupra noastra!...Ma topesc ca ceara!...Pier ca flacara!..Spun tot ca sunt blestemat!...Face parte din Treime!.. Ce sa ma fac?Ce sa ma fac? Vai de noi!Noi nu ne inchinam Lui!Il uram!E vrajmas ! E vrajmas pentru noi,ca ne-a aruncat din cer!.. Noi ne luptam cu crestinii care vor sa se mantuiasca,sa ne ia locul in cer!.. 

Aoleuuu!..Vai de mine!Vai de mine!Da!..Noi suntem rai!Vai ce jale!Vai ce jale pentru noi,pentru un suflet pierdut!...Vai ce jale pentru un suflet!Se mai pierd multe..Vai de noi!Am avut ordin sa o tinem legata,sa nu mai amageasca(sa nu aduca la credinta adevarata) si pe altii!Dar n-am putut , ca ne ia sufletul..A zis ca pleaca la plimbare sa se distreze,sa ne faca voile(pacate),ticaloasa!Dar n-am stiut ca nu ne face voile!Ne amageste..Vai de noi!

Crucea e cea mai tare arma a voastra!Armele voastre sunt;Crucea,rugaciunea si postul..Ne doboara!..Din mandrie am cazut!Doar cat am gandit sa ne mutam scaunul mai sus si ne-a aruncat!Vai de mine!Vai de pielea mea!...Sunt cele mai puternice vraji in ea(Maria).Nu plecam asa usor,nu plecam usor...sunt cele mai puternice vraji...Ce sa ma fac?Ce sa ma fac?E aleasa pentru Ierusalim!Ce sa ma fac?Ce sa ma fac?Aoleu!Ce sa ma fac?Trebuie s-o chinui!Trebuie s-o chinui,ca nu-mi face voile!Face parte din Treime(adica se inchina cu credinta Prea Sfintei Treimi) si trebuie chinuita..si trebuie chinuita...sa-mi faca voile

Ah,avem necaz mare pe ea!Avem necaz mare pe ea!Cum sa ne chinuie ea?Nu trebuie sa ne lasam chinuiti de ea!Dar Dumnezeu ne biruie,ca nu mai avem scris nimic!Nu mai avem scris nimic!Vai de noi!Ce mare necaz!..Tot iadul suntem asupra ei!Cate nu i-am facut!...Degeaba!..Degeaba!..Ea s-a supus si a rabdat!Asta ne-a atacat!...Cum sa nu ne mire ca o pierdem.Ca am indemnat-o la pacate si ea nu ne-a facut voile!Cum sa plecam , ca nu ne-a facut voile?..


 Spun tot!Spun tot!..Am inceput s-o chinui de la 14 ani,pentru ca a fost o copila cuminte,aleasa de Domnul si de crestini din sat..Trebuie chinuita,adusa in groapa;adusa in groapa moarta!Atat trebuie s-o chinuim.Cum se poate s-o chinuim mai mult?..Vai de mine!Vai de mine!Unde s-o iau? Unde sa ma duc?Incotro s-o apuc?..

Cand preotul o ungea cu Sfantul Mir,diavolul a inceput s-o chinuie din nou.Iar la porunca de a iesi dintr-ansa,demonul a strigat:

Cand mi-o porunci Domnul vostru, plec!Nu mi-a poruncit!O pierdem!...Ce ma fac?..O pierdem!... O castiga Hristos!O pierdem!..Vai!..Nu te mai lupta cu mine,ca ai sa mori!Nu ti-e frica de moarte?Mori!Mori! E pacat ca esti tanara! Vrei sa te duci in pamant? Distreaza-te,esti tanara,proasto!..Vai de noi!.. Vai de noi!Ne-am ostenit degeaba!Vai de noi!..Scapa de noi!Scapa de noi!..Va deschide Hristos!...Scapa de noi!..Ce patesc eu printre preoti!Aveti putere preotii!Santeti slugile Domnului...Apostolii Domnului..O pierdem!...Aveti dar mai mare decat ingerii din cer!...
In loc sa ma cinsteasca,ma osandeste!... Nu pot pierde sufletul ei!In loc sa ma cinsteasca , ma osandeste...Vai de mine! Vai de mine!Incotro s-o apuc?Unde sa ma duc?Ea se mantuieste!O pierd!Ne bate(satana) de ne face cobza!Ne  bate de ne face cobza acum!...Noi avem iad mare,sa chinuim pe cine ne face voile(pacate)!

Am spus la lume sa se fereasca ca e nebuna!Degeaba!Ea s-a rugat pentru ei(oameni) si n-am putut sa scriem pacatul lor,pentru ca sa rugat pentru ei!Cine se roaga pentru altul,noi nu mai putem sa scriem pentru acela nimic!Ea isi vede de mantuirea ei si vrea si pe altii sa mantuiasca(sa deschida ochii).De aceea o chinui eu,sa se sature sa se mai roage pentru altii!...Am pus doctorii s-o chinuie in toate felurile.Am bagat-o la curent electric,am bagat-o in tot felul de chinuri(cand a fost internata la psihiatrie)!..Degeaba!...Degeaba!...

Nu ne mai ingaduie Hristos!Vai!Vai de noi! Nu ne mai ingaduie!...Nu va mai smeriti atat!Nu va mai smeriti atat ca ne distrugeti!Pe noi ne distruge smerenia!Noi nu ne putem smeri!Vai de noi!
Vai!Vai!Vai!Aici nu-i nimic,sa va duc in iad sa vedeti!...Ma topesc ca ceara!Pier ca focul!...Sunt in cap,sunt in ochi,sunt in urechi,sunt in inima,sunt in ficat,sunt in stomac,sunt in fiere,sunt in plamani,sunt in burta,sunt in maini,sunt in picioare,in toate  madularele ei sunt!...
Sunt capetenie,ne arde ca focul in iad!Sunt capetenie,ne arde ca focul in iad!..Nu va mai smeriti atat,nu va mai smeriti atat!Aoleuu!Ma ataca!Ma ataca!.. O pierdem,o castiga Hristos!

Intr-un moment de liniste,bolnava a rostit aceasta rugaciune:

Doamne,iarta-ma ca te-am maniat mereu si pe Tine si pe Maica Domnului!Iarta-i pe toti si pe vii si pe morti,ca eu Te-am rastignit pe Golgota!Ai grija de copilasii mei.Sa nu-i lasi in lume sa-i chinuie si pe ei!Daca o vrea Maica Domnului,sa-i iau cu mine!Nu-i las ca stiu,plang rau fara mine...Si asa n-a fost bine cu ei niciodata.Eu am fost bolnava si n-au stiut mangaierea mea,decat cearta de la toti...Ai mila si ia-ne la tine si ne acopera cu cinstitul Acoperamant... 

La sfarsitul Sfantului Maslu,parintele proiestos(Ioanichie Balan ) a tinut un scurt cuvant in legatura cu cazul bolnavei Maria,pe care il redam in continuare:

Iubiti credinciosi
Aceasta femeie,chinuita de diavoli,a fost trimisa de Dumnezeu pe la manastiri sa capete sanatate si mangaiere.Rabdarea si smerenia ei,formeaza o lectie de invatatura si de intarire in credinta pentru noi toti.
Iata un suflet care se chinuie.Sunteti datori sa va rugati pentru Maria,ca Dumnezeu s-o scape de lucrarea diavolului,care a intrat intr-ansa datorita unei vrajitoare.
Sa ne rugam pentru Maria!Faceti metanii si rugaciuni pentru sufletul acesta,ca azi , maine sau cand Dumnezeu va binevoi s-o elibereze de duhul cel rau,sa-i dea liniste si sa ne scape pe toti din robia diavolului!
Dumnezeu sa binecuvanteze pe roaba Sa, Maria,S-o faca sanatoasa si tuturor sa va daruiasca sanatate,har si izbavire de nevazutii vrajmasi..

Apoi,in timp ce se inchina,preotul a zis:

Duceti-o la odihna ca a fost chinuita si este obosita!Dumnezeu sa te binecuvanteze,sora Marie!
 Eu nu sunt obosita,a raspuns Maria.Pe cat se lupta cu mine,eu prind puteri mai mari!La inceput se luptau cu mine dar acum nu mai au putere cum au avut...
 

LA SFANTA LITURGHIE din 27 ianuarie

Imediat ce a intrat in biserica,bolnava a inceput sa fie muncita de diavoli.O aruncau cu mare manie in toate partile,vrand sa o izbeasca de pamant si de pereti,pentru a nu mai intra in

biserica.Apoi,cand era tinuta la podea de mai multi crestini,demonii au si inceput sa urle cu manie:

Nu ne trebuie trupul,ne trebuie sufletul ei!Dar nu ma lasa Creatorul vostru sa-l iau...Noi avem mare ura pe ea,ca vrea sa se mantuiasca...Credeam ca nu mai scapi,cate ti-am facut azi-noapte...Vai ticaloasa ce rau imi face!Mai taci din gura!Ma ard lacrimile tale!..Nu te mai lupta cu mine!Eu sunt cumplit!..Noi suntem tot iadul asupra ta.Nu vrem sa te pierdem!Sufletul era dat noua...Legat pe toata viata...Nu ne intoarcem fara suflet...Vai de imparatia noastra!Vai de noi!...Cine ne face poftele,sunt ai nostri...Femeile sulemenite(machiate) si femeile in pantaloni sunt papusile iadului...Noi le punem sa faca asta,dar ele nu ne vad.Noi le spunem cu ce sa se infrumuseteze,sa se faca frumoase...Vai de ele...Nu ne chinui Iisuse!...Tu ne-ai ingaduit s-o chinuim!...Ai vazut ca are rabdare!...Eu am zis ca carteste,dar ma biruie...Tu te lauzi cu dreptii Tai!..Ma chinuie...Tu ai stiut inima ei...Eu n-am stiut-o...Ca aurul in foc te-am incercat..Rabdarea ma biruie...Blesteama-l(pe Hristos)!...

Nu vezi ca nu te ajuta?..Pe Domnul vostru sa-l blestemi!..Nu vezi ca ma chinui?..Nu carteste niciodata si ma topeste!..Ticaloasa!..Ma biruie credinta ei...Cum sa n-o chinui?Are atatia bani si nu cheltuie.Cand are bani,ii da pe icoane si carti sfinte...Spune ca nu-i trebuie bani....E proasta ea..Sa se distreze!E tanara!...Cine iubeste banii si averile,sunt robii nostri.Iar robii nostri se duc la hora si la nunti cu lautari si le dam cu biciul peste picioare ca sa sara si mai mult...Ma ineaca tamaia..Ce sa ma fac?ca Judecata e aproape!

Dupa ce sa citit Apostolul si preotul a spus:" Sa ascultam Sfanta Evanghelie.." imediat demonul a strigat din bolnava:

Nu vreau sa asculte!Ca nu-mi place mie!Ma arde pe mine Evanghelia!Nu vreau sa ascult!Eu vreau s-o fac ca sa n-asculte nimic!Scoateti-o afara ca nu vreau sa asculte nimic!Scoateti-o afaraaaa!Nu stiu gandul eu!Nu stiu gandul eu!...

Iar la cuvintele"Pastorul cel bun,sufletul sau isi pune pentru oi.."diavolul a zis din nou:

Al vostru e Pastorul,nu al meu!Pentru mine e vrajmas!..M-a aruncat din cer.. Da , ma tem si eu de El! Ma tem!...Spune-i sa-mi dea carne!Spune-i sa manance carne,nu vede ca moare!Ce mananca numa mere?Nu vezi ca moare?Dati-i carne,sa se intareasca!..Gheorghita imi dadea carne mie!..Mie imi dadea primul!...N-am stiut ca asta nu-mi face voile!..Ca nu veneam in veci in ea!In veci nu-mi trebuia sa intru in ea!Nu te mai lupta cu mine!O sa te chinui pana o sa cada carnea de pe tine! Eu sunt intarit!Am vraji multe in tine!Nu pot sa plec repede!Nu te mai lupta cu mine!Noi suntem multi!Tot iadul suntem asupra ta!Cand vrea un suflet sa se mantuie,tot iadul suntem asupra lui! Noi n-avem treaba cu sectantii! Avem treaba cu ortodocsi crestini!Astia se pot mantui.Ceilalti sunt deja ai nostri!

La cantarea "Doamne miluieste!'' de asemenea,demonii strigau:

Miluiasca-va pe voi,nu pe noi! Miluiasca-va pe voi,nu pe noi! Dute acasa ca moare taica-tu!Dute acasa!Cand o auzi ce e,face infarct si moare!...El nu se duce la Domnul,ca-mi face mie voile(pacate)..N-ai vazut!Il las sa mearga la biserica!Dar dupa aceea ii dau sa bea..Imi face voia mea!...Bautura e duhul iadului!..Cu asta acaparam pe multi crestini la noi!..Ii punem sa omoare la betie...Cate nu-i punem sa faca dupa aceea!..Aoleuuu!..Carteste! 

Nu mai zi asa(nu te mai ruga)..Carteste! Nu mai zi asa!Daca as avea putere,acum as zdrobi-o!...Dar nu mai am putere!Mi-a aflat toate viclesugurile!..Nu vezi ca nu ies afara?.. Te omor! Te omor!...N-am mai vazut asa(crestina)!Rar intalnim asa crestini!Rar!..Aoleuuu!...Aaaauuu!

Cand a inceput cantarea Heruvivului,cu glas tare si infricosator,diavolii strigau:

Aaaoleuuuu!...Scoateti-o afara ca ma arde rau!..

Apoi la iesirea preotului cu Sfintele Daruri,imediat diavolii au tipat groaznic:

Ma arde rauuuu!...Nu pot sa Te suport!..Iisuse ma arzi ca focul!..Tu ai biruit iadul!...Nu Te apropia de mine!...Iisuse nu Te apropia de mine!..Al vostru e!..Al meu e vrajmas!..Ne-a aruncat din cer!..Pe mine ma ineaca tamaia...Eu nu pot sa suport tamaia!...Eu suport fumul de tigara!..Aceea e tamaia iadului! Mie aceea imi place!Aceea e tamaia noastra!..

La rostirea Crezului diavolul a zis:

Credeti voi!Vai de noi!..Vai de noi!..N-am stiut ca Domnul vostru lucreaza in taina..N-am stiut!..N-am stiut!..Aoleu ce sa ma fac?..Eu nu mai am nimica scris!... Ce sa ma fac?

In momentul rostirii cuvintelor"sus sa avem inimile",diavolul iarasi raspunde:

Nu toti le aveti!..Nu toti le aveti!...

La incheierea Sfintei Liturghii,diavolul iarasi a continuat sa vorbeasca:

Aproape toata lumea am acaparat-o noi!..Am intrat si-n manastiri noi!Nu haina de monah va mantuie!

Ci inima!..Aoleuuu!..Trebuie sa alerg acum!E sfarsitul aproape!...Nu vrem sa pierdem suflete!...Vrem sa le luam cu noi,sa le chinuim in iad!..Intram in biserici,nu-i lasam pe crestini sa asculte atent slujba,ii punem sa vorbeasca.Ca sa avem ce scrie,sa fie ai nostri..Ce raspuns dam noi acum la "intunecime"?...Ne-am ostenit in zadar atatia ani!..De zece ani m-a trimis Gheorghita. Degeaba m-am ostenit!Degeaba!...

VA URMA...Doamne miluieste pe toti care vor citi si le lumineaza mintea ca sa poata sta impotriva celui rau si sa nu cada in plasa sa cu fel de fel de pacate..Ci sa te Slaveasca pe Tine cu adevarat, stand impotriva celui rau,ca niste robi nevrednici ce suntem .Amin.

AICI VA REDAU CONTINUAREA ...

http://crestiniisecolului21.blogspot.ro/2013/03/puterea-sfantului-maslu-partea-2.html