DUMINICA DE DUPA BOTEZUL DOMNULUI..PREDICA PARINTELE LEONTIE FUSA

Iar a venit o predica destul de smerita si plina de invatatura despre galileea neamurilor ..rostita de Parintele Leontie la Schitul Closca in Duminica de dupa Botezul Domnului..2014

Doamne ajuta

PREDICA PARINTELE LEONTIE FUSA..DUMINICA DINAINTEA BOTEZULUI DOMNULUI

CU BINECUVANTAREA PARINTELUI LEONTIE FUSA

VA REDAU O PREDICA SI UN CUVANT DE INVATATURA TINUT LA SCHITUL CLOSCA LA DUMINICA DINAINTEA BOTEZULUI  DOMNULUI

Doamne ajuta..

REACTIA NEGATIVA A CATOLICILOR ECUMENISTI...CONTRA IEROMONAHULUI LEONTIE FUSA...

Leontie Fusa, preotul din Slobozia care a criticat papalitatea la doar citeva ore dupa moartea lui Ioan Paul al II-lea, sustine ca nu a gresit, ci doar ca a ales prost momentul sa o faca

La citeva ore de la trecerea in lumea celor drepti a Papei Ioan Paul al-II-lea, preotul Leontie Fusa i-a tulburat pe enoriasii prezenti la Sfinta Liturghie. In predica sa, acesta a criticat Biserica Catolica si institutia papalitatii. Intimplarea a avut loc in biserica Manastirii Sfintii Voievozi, din Slobozia. Gestul parintelui i-a nemultumit pe credinciosii din oras; oamenii au considerat ca nu se cadea ca Biserica Catolica si, implicit, Papa sa fie criticati in acele momente.

La citeva zile de la incident, cu ajutorul Prea Sfintitului Damaschin, Episcopul Sloboziei si Calarasilor, am reusit sa stam de vorba cu parintele Leontie Fusa

Parinte, ce s-a intimplat de fapt duminica, 3 aprilie?
Era Duminica Sfintei Cruci si am predicat despre temeiurile Cinstirii Sfintei Cruci, aceasta fiind tema principala a predicii mele. Am amintit, printre altele, si despre diferentele doctrinare dintre diferitele culte, mai ales despre cele dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Romano-Catolica. Am vorbit la modul general despre primatul papal, infailibilitatea Papei, despre Purgatoriu, dar nu am rostit numele Papei Paul Ioan al II-lea.

De ce nu sinteti de acord cu aceste lucruri?
Acestea sint catalogate de Biserica Ortodoxa ca fiind gresite, nefundamentate pe Sfinta Scriptura. Spre exemplu, infailibilitatea Papei. Pretentia Papei ca, atunci cind vorbeste ex-catedra, invataturile sale sint revelatii si sint infailibile, adica Papa cind vorbeste ex-catedra nu greseste. Biserica Ortodoxa considera ca infailibilitatea este un act public care apartine Bisericii, nu unei singure persoane. Alta diferenta este primatul papal, pretentia episcopului Romei ca este episcopul-episcopilor, succesor al lui Petru, singurul care detine cheile Imparatiei Cerurilor, adica are suprematia universala. Ortodoxia spune ca episcopul este un slujitor al lui Hristos, el il prezinta si il reprezinta pe Hristos, dar nu il inlocuieste, cum spune in Biserica Catolica.

Nu credeti ca discutarea acestor diferente la citeva ore de la moartea Suveranului Pontif a fost o idee nefericita?
Subiectul principal al predicii nu a fost acesta. A fost doar ca o paranteza la predica mea. Poate nu a fost inspirat momentul ales de mine sa spun ce am spus, dar nu regret ca am facut acest lucru. Nu este un obicei sa vorbesc despre aceste diferente dintre Biserici; a fost prima data cind am facut-o.

In urmatoarele predici veti mai atinge acest subiect?
Nu, nu voi mai vorbi despre aceste aspecte, pentru ca am fost inteles gresit. Oamenii au fost rau-intentionati si au vrut sa-mi faca rau. Eu am vizitat si Vaticanul, dar ramin inclinat spre inestimabilele comori spirituale ale ortodoxismului. Ne doare sufletul din pricina dezbinarii si dorim unirea celor doua Biserici. Insa aceasta unire trebuie sa se faca nu sub controlul Papei, ci sub patronajul Bisericii Ortodoxe.

Petronel Tudor

sursa...

 http://www.greco-catolica.org/a37-popa-anti-papa.aspx

Doamne ajuta....

PREDICA LA ZIUA SFANTULUI IERARH LEONTIE DE LA RADAUTI..PR LEONTIE FUSA

Lavrentie ieromonahul a trăit la sfârşitul veacului al XIV-lea şi prima parte a celui de-al XV-lea, în zona Rădăuţiului, la Mănăstirea Laura. A fost unul dintre călugării cu viaţă aleasă, fiind considerat sfânt, încă din timpul vieţii, de cei care îl căutau pentru a-i cere sfatul, la mănăstirea Laura. După înfiinţarea scaunului episcopal de la Rădăuţi în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), smeritul monah Lavrentie a primit cinstea episcopatului. Mănăstirea Laura a fost lăsată în grija celui mai destoinic ucenic al său, nimeni altul decât binecunoscutul Daniil Sihastrul, sfătuitorul voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt.


Spre bătrâneţe, vlădica Lavrentie s-a retras din scaunul episcopal, pentru a duce viaţă de schimnic (cea mai înaltă consacrare monahală), noul său nume fiind Leontie. După moarte, trupul său a rămas neputrezit şi, atât datorită amintirii rămase în mintea credincioşilor, cât şi faimei moaştelor sale de a fi făcătoare de minuni, a fost cinstit foarte curând după trecerea la Domnul ca sfânt, la data de 1 iulie.

În iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea oficială a Sfântului Leontie. Data pomenirii sale a fost păstrată la 1 iulie, după vechea tradiţie.



Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Leontie, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Doamne ajuta..

PREDICA LA ZIUA SFINTILOR APOSTOLI PETRU SI PAVEL..PR..LEONTIE FUSA

Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Cei ce sunteti intre apostoli, mai intai pe scaun sezatori si lumii invatatori, stapanului tuturor rugativa, pace lumiii sa daruiasca si sufletelor noastre mare mila.

Condacul 1:

Pe cei ce impreuna cu oamenii s-au aratat mai inainte ingereste cugetand, si acum cu ingerii fiind, cu cantari ingeresti si lui Dumnezeu cuvioase, sa laudam pe intai statatorii Apostolilor, ca pe cei ce sunt izbavitorii sufletelor noastre, strigand: Bucurati-va Petru si Pavele, Apostolilor!

Icosul 1:

Fara de inceput fiind cu vremea, inceput de vreme a luat facatorul vremurilor Dumnezeu-Cuvantul si, trimis fiind la noi de la Tatal, apostol preales te-a aratat pe tine, Petre. Pentru aceea cantam tie:



Bucura-te, al cetei ucenicilor incepatorule;

Bucura-te, al tainelor lui Hristos tainuitorule;

Bucura-te, decat toti cuvantatorii de Dumnezeu mai inaltule;

Bucura-te, decat iconomii duhului mai intaiule;

Bucura-te, ca pe Hristos tie Tatal L-a descoperit;

Bucura-te, ca pe acesta Adevarat Dumnezeu l-ai propovaduit;

Bucura-te, piatra a Bisericii prea nesfaramata;

Bucura-te, temelie a marturisirii prea intemeiata;

Bucura-te, incepatura cea in chipul stihiilor a credintei;

Bucura-te, luminatorul cerestii cunostinte;

Bucura-te, prin care Hristos s-a slavit;

Bucura-te, prin care satana a fost rusinat;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 2:

Vederea ta cea intelegatoare curatind-o, ai intrat in sanurile parintesti, o, minune, si printr-insele ai vazut, fara ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu impreuna fara de inceput cu Tatal si cu Duhul; si propovaduindu-L pe dansul ai strigat: Aliluia!

Icosul 2:

Luminat fiind de fulgerari neapropiate intelegerii, cand ti s-a aratat din cer Lumina, care biruia lumina soarelui, ai fost tras, Pavele, spre credinta indumnezeita, si vas alegerii te-ai facut. Pentru aceea auzi:



Bucura-te, privitorule al luminii celei nemarginite;

Bucura-te, tainuitorule al tainelor lui Hristos;

Bucura-te, ritorului cel bine graitor al Bisericii;

Bucura-te, preaintelepte propovaduitor al lumii;

Bucura-te, ca intru tine vietuieste Hristos, Care pentru lume S-a rastignit;

Bucura-te, ca pana la al treilea cer te-ai suit;

Bucura-te, ca la inaltimea Raiului ai fost rapit;

Bucura-te, mare invatator al neamurilor;

Bucura-te, al credinciosilor prin duhul nascator;

Bucura-te, cel prin care lumea s-a luminat;

Bucura-te, cel prin care intunericul s-a alungat;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 3:

Trecand toata firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos cel iubit al tau, si te-ai aratat impreuna cu dansul un duh, numai lui Hristos vietuind, pe Hristos indragind, pe Hristos socotindu-L rasuflare, lumina si dragoste, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 3:

Intrand in norul cel mai presus de lumina al privirii, ti-ai muiat buzele tale, Petre; si umplandu-te intai de dumnezeire, ne-ai impartasit pe noi de dumnezeiescul dar, cu graiurile tale cele de Dumnezeu scrise; pentru aceea glasuim tie acestea:



Bucura-te, indumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;

Bucura-te, nascutule al lumii celei neinserate;

Bucura-te, pescarule, al pescarilor mai intaiule;

Bucura-te, cerule decat cerurile mai inaltule;

Bucura-te, ca te-ai aratat al dumnezeiestii firi partas;

Bucura-te, ca pe fii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;

Bucura-te, sfatuitorule de trebuinta al bisericii;

Bucura-te, batran folositorule al turmei lui Hristos;

Bucura-te, indulcire preadesfatata a mintilor;

Bucura-te, dumnezeiasca desfatare a oamenilor;

Bucura-te, cel prin care credinta s-a latit;

Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a zadarnicit;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 4:

Graiuri de viata vesnica a rostit Petru catre piatra Vietii zicand: La cine, afara de Tine, vom merge si sa fim vii? Aratand astfel dragostea cea catre Stapanul, a strigat catre El: Aliluia!

Icosul 4:

Ai fost rapit la inaltimile cele vesnice si ai trait, Pavele, in afara de cele simtite si gandite, nu cu gandul, ci intru Duhul care era unit cu trupul, sau era fara de trup, Dumnezeu stie; pentru aceasta strigam tie:



Bucura-te, indragirea lui Hristos cea neoprita;

Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;

Bucura-te, cel ce ai cunoscut taina rapirii;

Bucura-te, camara tacerii celei intelegatoare;

Bucura-te, ca pentru Hristos pe toate gunoaie le-ai socotit;

Bucura-te, ca toate le-ai facut ca pe cei multi sa ii mantuiesti;

Bucura-te, al intelepciunii lui Dumnezeu vas mult incapator;

Bucura-te, Apostole al darului celui din lege aratator;

Bucura-te, al lui Hristos deasa indeletnicire;

Bucura-te, al lui Iisus dulce gandire;

Bucura-te, miros de viata purtator pentru uni;

Bucura-te, miros omorator pentru altii;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 5:

Luminile cinstitelor tale trimiteri, in toate zilele indumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei intelegatori cu adevarat ajung la indumnezeire si oglindesc slava lui Dumnezeu, strigand: Aliluia!

Icosul 5:

Ne-ai castigat la brau aur sau argint de-al tau, pe pamant, o, Simon Petre ci avand infricosator numele lui Iisus, ai impartasit zestre fericita si prinr-Insul minunile lucrai celor ce striga tie acestea:



Bucura-te, straina hrana a sufletului;

Bucura-te, prea dulce bautura a trupului;

Bucura-te, dumnezeiasca alifie a celor orbiti;

Bucura-te, neauzita doctorie a celor ce bolesc;

Bucura-te, ca pe Tavita, care murise, vie ai ridicat-o;

Bucura-te, ca pe Safira moarta dintr-o data ai aratat-o;

Bucura-te, cel ce pe Anania, dintr-o data mort l-ai facut;

Bucura-te, cel ce numai cu un cuvant pe slabanog l-ai indreptat;

Bucura-te, izvor care varsa sanatate;

Bucura-te, fantana odraslitoare de vindecari;

Bucura-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;

Bucura-te, cel ce cu rugaciunea pe Simon ai omorat;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 6:

Tras ai fost, Petre, de frumusetea dumnezeirii lui Hristos, care ai fulgerat in munte. Pentru aceea vazand-o impodobita ca pe o camara de nunta cu stralucirile lumii celei nemarginite, inspaimantat m-ai strigat: bine este a petrece aici cantand: Aliluia!

Icosul 6:

Cuvintele cele ascunse ale dogmelor celor preainalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scotindu-le din cele neapuse, le talcuiesti mai presus de fire, ridicand pe cei credinciosi cu minune a striga tie:



Bucura-te, minunea Apostolilor cea laudata;

Bucura-te, frumusete cea incuviintata a scripturii celei noi;

Bucura-te, adancimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;

Bucura-te, noianul intelegerilor celor inteleptite de Dumnezeu;

Bucura-te, inaltule talcuitor al dumnezeiestii intrupari;

Bucura-te, carte inchipuita de Dumnezeu, mintii la vedere inspaimantatoare;

Bucura-te, camara dumnezeiasca a cerestilor comori;

Bucura-te, materia cea trebuincioasa a celor invatatori;

Bucura-te, cel ce ai luat spre propovaduire neamurile;

Bucura-te, cel ce savarsesti minuni dese;

Bucura-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;

Bucura-te, cel ce te-ai aratat mare mester al cortului nou;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 7:

Minune mare s-a vazut la sfarsitul vietii tale celei dumnezeiesti, o, fericite Pavele: caci, taiat fiind capul tau, de trei ori la inaltime de la pamant a saltat cu saltarile ca si cu niste cantari, laudant Treimea asa: Aliluia!

Icosul 7:

Popor nou ai facut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia nasterii de Dumnezeu innoindu-l, pururea pomenite Petre, si locas darului aratandu-l, strigand tie:



Bucura-te, surpatorule al umbrei legii;

Bucura-te, stalp intaritor al adevarului;

Bucura-te, cel ce pe Israel din slava l-ai schimbat;

Bucura-te, cel ce intru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;

Bucura-te, ca in Tabor lumina Dumnezeirii ai vazut;

Bucura-te, ca alt soare cu totul luminos te-ai facut;

Bucura-te, cel ce ai fost ales sa auzi glasul parintesc;

Bucura-te, cel ce legea duhului ai luat;

Bucura-te, cel ce ai fost numit fericit de Hristos;

Bucura-te, cel ce in cuvinte te-ai imbogatit de stapanire;

Bucura-te, cel ce pe credinciosi in rabdare I-ai mantuit;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 8:

Strain pe munte, indoita patima ai patimit, dupa simtire si gandire, Petre; caci biruite fiind cele firesti ale tale de asupreala luminii, singur Dumnezeu se vedea, prin suflet si prin trup, Caruia si cazand jos indumnezeit ai strigat: Aliluia!

Icosul 8:

Cer intelegator te-ai aratat, tuturor povestind Pavele, slava lui Dumnezeu; si vestirea ta a iesit in tot pamantul, propovaduind pe Treimea cea nezidita, si pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce striga tie asa:



Bucura-te, cel ce cu adancurile duhului te imbogatesti;

Bucura-te, cel ce cu cunostinta cea nejefuita te falesti;

Bucura-te, casa cea preacinstita a Treimii;

Bucura-te, Biserica celor doua firi;

Bucura-te, necuprinsa latime a dragostei celei indoite;

Bucura-te, lungime a dumnezeiestii randuieli celei mai inalte de veci;

Bucura-te, neapropiata inaltime a teologiei;

Bucura-te, nevazuta adancime a iconomiei;

Bucura-te, vazatorule al sfaturilor lui Dumnezeu;

Bucura-te, minte ascutita a descoperirilor;

Bucura-te, focul atotvederii de Dumnezeu;

Bucura-te, fantana adanca a intelepciunii de Dumnezeu;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 9:

Cu dor pipaind ascunsurile cele nemasurate ale adancului celui preainalt, o, Pavele, ai aflat in acestea margaritare, tacere intelegatoare, spaima si uimire, odihna si bucurie, impreuna a canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Pe ritorii cei zadarnici in cuvinte si intelepti, ca pe niste neintelepti I-a aratat Petru cel simplu, luand grai al inteleptirii de Dumnezeu si limba de foc a Dumnezeiescului Duh, ridicand pe cei ce cred, ca sa-I strige lui din inima:



Bucura-te, gura cinstita a Mangaietorului;

Bucura-te, limba cu foc ingradita;

Bucura-te, doborarea intelepciunii celor intelepti;

Bucura-te, lepadarea priceperii celor priceputi;

Bucura-te, Petre, porumbita cea alba a bucuriei;

Bucura-te, de Dumnezeu inchipuita tablita tuturor fericitilor;

Bucura-te, primitorule al cheilor Imparatiei Cerurilor;

Bucura-te, vistierul tainelor lui Hristos;

Bucura-te, cugetarea cea veche a credinciosilor;

Bucura-te, podoaba darului cea preamarita;

Bucura-te, saratura a focului ceresc;

Bucura-te, invatatura a Luminii celei neasemanate;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 10:

Semn al dragostei Sale aratand Hristos pasterea oilor, ti-a zis tie: Daca Ma iubesti Petre, paste cu osardie oile Mele. Pecare le-ai si pascut, bucurandu-te pentru dumnezeiasca indragire si strigand: Aliluia!

Icosul 10:

Ce-mi este mie bogatia si slava si desfatarea, cea care se strica, Biserica lui Hristos striga. A mea bogatie si slava si desfatare este Pavel, dulce graind si preainalt ritoricind; pe care si sarutandu-l strig:



Bucura-te, trambita adevarului;

Bucura-te, chitara teologiei;

Bucura-te, privighetoarea cerului cea dulce graitoare;

Bucura-te, randuneaua lui Hristos, cea mult glasuitoare;

Bucura-te, vioara care ai viersuit Evanghelia lui Luca;

Bucura-te, organ insuflat de suflarile Mangaietorului;

Bucura-te, limba de foc suflatoare care faci sa rasune cele dumnezeiesti;

Bucura-te, canon, alauta, si muza a duhului;

Bucura-te, indulcire cuviinta a urechilor mele;

Bucura-te, odihna a tamplelor mele;

Bucura-te, cel prin care de idoli m-am slobozit;

Bucura-te, cel prin care lui Hristos m-am logodit;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 11:

Covarsind doimea materiei cea care este cu neranduiala, ai cunoscut doimea firii lui Hristos, si curatindu-te la cele trei parti ale sufletului, singur vazator, nematerialnic al Treimii te-ai vazut, fara materie unindu-te si Acesteia din inima cantand, Pavele: Aliluia!

Icosul 11:

Lumina cea intai, care din Fecioara a stralucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a aratat lumii, cu fulgerarile cele prealuminoase ale cunostintei de Dumnezeu luminand pe toti si desteptand cu laude multumitoare a canta tie:



Bucura-te, lumina celor intunecati;

Bucura-te, calea celor rataciti;

Bucura-te, al minunilor lui Hristos mai intaiule propovaduitor;

Bucura-te, al patimilor lui preaalesule marturisitor;

Bucura-te, ca tu singur lamuresti a iadului pogorare;

Bucura-te, ca tu intai ai vestit popoarelor invierea;

Bucura-te, cel ce ai cuvantat revarsarea Mangaietorului la popoare;

Bucura-te, cel ce ai invatat Evanghelia pe Marcu;

Bucura-te, cel intai luminator al neamurilor;

Bucura-te, calul lui Hristos cel preaales alergator;

Bucura-te, disc luminos al soarelui;

Bucura-te, urmare a neurmaritului Dumnezeu;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 12:

Te bucuri negrait intru cele inalte, o, Petre, cu Hristos iubitul invatator ca un Dumnezeu, fara mijlocire cu Dumnezeu cel din fire, care cu punerea acum stai, si de slava cea dumnezeiesti incepatoare te umpli strigand neincetet: Aliluia!

Icosul 12:

Canti lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce vietuire, cantarea cea intreit Sfanta, Pavele, si cu duhul, cu cuvantul si cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvant si pe duh prin inchipuire pe cel intai chip, Dumnezeu spre Dumnezeu; pentru aceea auzi:



Bucura-te, icoana a frumusetii celei intai inchipuite;

Bucura-te, stapanirea docmelor lui Dumnezeu;

Bucura-te, descoperirea din nou a lumii celei gandite;

Bucura-te, aratare a celor gandite;

Bucura-te, gura cea graitoare de Hristos, rasuflarea lui Gura de Aur;

Bucura-te, preaindumnezeita zare a mintii lui Dionisie;

Bucura-te, privitorule al vederilor celor nevazute;

Bucura-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;

Bucura-te, cel plin de roadele Duhului;

Bucura-te, cel indestulat de darurile Lui;

Bucura-te, cel prin care Treimea a fost propovaduita;

Bucura-te, cel prin care Unimea a fost preaslavita;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 13:

O, preadulce Petre si preaiubite Pavele, Parintii cucerniciei noastre, primiti aceasta scurta cantare, ca pe o gangurire de prunci mici, si slavei celei vesnice invredniciti pe cei ce viersuiesc: Aliluia!
(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.

Doamne ajuta..

PREDICA LA DUMINICA CINCIZECIMII PARINTELE LEONTIE FUSA

Troparul Pogorârii Duhului Sfânt

“Binecuvantat eşti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaînţelepti pe pescari ai aratat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, mărire Ţie.”

predica audio

Doamne ajuta...

DUMINICA ORBULUI,predica Parintele Leontie Fusa 2013

O predica despre orbirea noastra sufleteasca si trairea crestinului in lume dupa evanghelie..mai multe aveti predica audio de la Parintele Ieromonah Leontie Fusa

poate o sa va placa si astea..

http://paisiee.blogspot.ro/2012/07/indiferenta-clericilor-pentru-mantuirea.html?utm_source=BP_recent

http://paisiee.blogspot.ro/2012/07/indiferenta-clericilor-pentru-mantuirea.html?utm_source=BP_recent

Doamne ajuta.

DESPRE FEMEIA BUNA SI FEMEIA REA,predica Parintele Leontie Fusa

Va redau o predica despre femeile crestine din trecut si femeile moderne din zilele noastre ce si cum se practica in ortodoxia noastra crestina si aparenta doar la suprafata si nu din interior..in rest morminte varuite si impopotanate..predica Parintele Leontie Fusa

Poate va este de folos si asta..
http://paisiee.blogspot.ro/2013/05/mironosite-in-trecutfemei-crestine.html?utm_source=BP_recent

http://paisiee.blogspot.ro/2013/05/mormant-varuit-pe-dinafaraputregai-pe.html?utm_source=BP_recent

http://paisiee.blogspot.ro/2012/07/vestimentatia-femeilor-crestinesi-moda.html


Doamne ajuta..

DUMINICA SAMARINENCII..PREDICA PR.LEONTIE FUSA

Doamne ajuta..

SFANTUL IOAN RUSU 27mai 2013 PREDICA PARINTELE LEONTIE FUSA

Va redau o un cuvant de folos cu viata Sfantului Ioan Rusu din Evia Grecia atat iubit si de catre crestinii romani,predica Parintele Ieromonah Leontie Fusa..

Predica audio

Poate o sa va placa si asta..
http://paisiee.blogspot.ro/2013/05/acatistul-sfantului-ioan-rusu-din-evia.html

Doamne ajuta..

ACATISTUL SFANTULUI LUCA AL CRIMEEI..PSALMODIAT DE PR. LEONTIE FUSA...

Acatistul Sfântului Luca al Crimeei, făcătorul de minuni

Troparul Sf. Ierarh Luca,

 glasul al 3-lea

„Nou sfânt al Mângâietorului te-a arătat pe tine, Luca, harul, în vremuri de necazuri şi prigoană, că bolile ca un doctor le-ai tămăduit şi sufletele ca un păstor le-ai călăuzit, Părinte cinstite, pildă a călugărilor şi a mirenilor, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre.”

Condacul 1

Veniţi, iubitorilor de sfinţi, cu căldură să lăudăm pe păstorul cel de Dumnezeu luminat al Simferopolei şi doctorul preaales: că în Rusia vieţuind ca un înger numele cel dumnezeiesc al lui Hristos a mărturisit; pentru care strigăm: Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Icosul 1

Înger te-ai arătat, Părinte, în vremurile din urmă, între oamenii necăjiţi: că viaţă îndumnezeită ducând pe pământ, Sfinte Ierarhe Luca, dreptar te-ai făcut cu adevărat clerului şi mirenilor, pentru care strigăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, cel cu care se laudă toată Rusia;

Bucură-te, vas al cucerniciei;

Bucură-te, dreptar al păstoririi oamenilor;

Bucură-te, că pe Hristos bărbăteşte ai mărturisit;

Bucură-te, că vindeci neputinţele muritorilor;

Bucură-te, că legiuita căsnicie ai iubit;

Bucură-te, că odraslele ţi le-ai luminat;

Bucură-te, laudă sfinţită a credincioşilor;

Bucură-te, podoaba cinstiţilor episcopi;

Bucură-te, carte a cereştilor obiceiuri;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 2

Moaştele sfinţilor din Kiev văzând, desfătările lumeşti ai urât şi către stadia credinţei îndreptându-te, Sfinte Luca, neabătut, cu bucurie strigai, prealăudate, cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul 2

Amândouă cunoaşterile având, pe cea lumească şi pe cea dumnezeiască, întunericul celor fără de Dumnezai risipit, şi cu meşteşugul doctorilor îndeletnicindu-te, Sfinte Luca, cu ajutorul harului în nenumărate rânduri ai vindecat neputinţele muritorilor, drept care strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, scularea celor ce pătimesc;
Bucură-te, îmbărbătarea celor ce se tânguiesc;

Bucură-te, încetarea durerilor anevoie de vindecat;

Bucură-te, ridicarea oamenilor bolnavi;

Bucură-te, întărirea neclintită a celor cu frică de Dumnezeu;

Bucură-te, turn neclătinat al binecredincioşilor creştini;

Bucură-te, al doctorilor călăuzitor;

Bucură-te, cel ce înaripezi inimile celor nedreptăţiţi;

Bucură-te, cel ce rosteşti cuvintele înţelepciunii;

Bucură-te, cel ce închizi gurile celor fără de Dumnezeu;

Bucură-te, lăudător al Maicii Domnului;

Bucură-te, cela ce dobori pe vrăjmaşii ei;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 3

Slava celor trecătoare şi nestatornice urând, ai îndrăgit nectarul înţelepciunii şi ca o albină iubitoare de osteneală ai cules, Sfinte Părinte Luca, mierea cunoştinţei dumnezeieşti, preacinsitite, lui Hristos Domnului tău, cântând: Aliluia!

Icosul 3

Dumnezeiască râvnă câştigând în sineţi, cele mai bune ai voit să cunoşti: că pe Hristos îndrăgind din toată inima, Sfinte Luca de Dumnezeu cinstite, har de sus ai primit, care insuflă pe toţi să strige ţie:
Bucură-te, prietenul adevărului;

Bucură-te, sfeşnicul cunoştinţei dumnezeieşti;

Bucură-te, dreptarul cel întocmai al ştiinţei tămăduirii;

Bucură-te, următor al doctorilor fără de arginţi;

Bucură-te, viţă cu multă roadă a viei lui Hristos;

Bucură-te, carte cu multe foi a înţelepciunii;

Bucură-te, că străluceşti ca o nouă stea;

Bucură-te, că vas al harului eşti;

Bucură-te, îndreptător precinstit al celor căsătoriţi;

Bucură-te, vas al uşurării celor bolnavi;

Bucură-te, întăritor al celor pe nedrept învinuiţi;

Bucură-te, cădere a potrivnicilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 4

Cu dumnezeiască râvnă haina preoţiei ai îmbrăcat ca un înger, Sfinte Luca, şi în mijlocul unui neam stricat ai lucrat, de Dumnezeu înţelepţite, poruncile Domnului tău, îndemnând pe cei dimpreună cu tine să cânte pururea cântarea: Aliluia!

Icosul 4

Auzit-ai glasul Domnului poruncind să ne ducem crucea cu bucurie: pentru aceasta toate necazurile, temniţele şi chinurile ai răbdat, Sfinte Luca, întărind turma ta, care cântă ţie cu veselie:
Bucură-te, urmaş al Apostolilor;

Bucură-te, slujitor al suferinzilor;

Bucură-te, chirurg al bolilor trupului;

Bucură-te, tămăduitor al bolilor duhului;

Bucură-te, dimineaţă prealuminată a vieţii slobode;

Bucură-te, certare neînduplecată a nedumnezeirii cumplite;

Bucură-te, că fără teamă necazurile ai îndurat;

Bucură-te, că te-ai depărtat cu bună îndrăznire de răutate;

Bucură-te, podoabă a poporului Rusiei;

Bucură-te, cel ce baţi pe amarii demoni;

Bucură-te, cel ce bagi cutremur în făcătorii de rele;

Bucură-te, spaima multor nelegiuiţi;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 5

Nesuferind să fie scoasă icoana Născătoarei de Dumnezeu, ocară ai primit de la cei fără de Dumnezeu: că ai vrut să ai, Sfinte Luca, ajutătoare în meşteşugul tău puterea ei cea curată şi lui Hristos ai cântat, înţelepte, lauda: Aliluia!

Icosul 5

Ierarh al Domnului te-ai arătat, cu dumnezeiască chemare, ca să paşti cetele credincioşilor şi la tunderea în monahism numele Sfântului Apostol Luca în chip minunat ai luat, pentru care, veselindu-ne, strigăm ţie din inimă:
Bucură-te, veselia episcopilor;

Bucură-te, cinstea monahilor;

Bucură-te, pildă pentru cei feciorelnici;

Bucură-te, întărire a celor căsătoriţi;

Bucură-te, că ai îmbrăcat haina sfântă;

Bucură-te, că împotrivirile casnicilor tăi nu le-ai luat în seamă;

Bucură-te, cela ce ai săvârşit Jertfa înfricoşătoare;

Bucură-te, cela ce ai dorit împărăţia cerurilor;

Bucură-te, turn înalt al credincioşilor din Taşkent;

Bucură-te, fulger care loveşti nebunia necredincioşilor;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare !

Condacul 6

Ca un leu de puternic, uneltirile necredincioşilor desăvârşit le-ai surpat, preafericite, şi în trupul tău, ca un rob al lui Dumnezeu, ai purtat rănile lui Hristos şi ai plinit lipsurile necazurilor Lui, strigând: Aliluia!

Icosul 6

Neabătut te-ai luptat să păzeşti Biserica nestricată de vătămarea fraţilor mincinoşi; că tu, ca un episcop al lui Hristos, schismele clericilor ai înlăturat. Pentru aceasta ortodocşii te cinstesc, Sfinte, strigând:
Bucură-te, limbă a adevărului;

Bucură-te, stricare a necredinţei;

Bucură-te, a clericilor fără de rânduială mustrare;

Bucură-te, îndreptător al sfinţitei preoţimi;

Bucură-te, că înlături fără cruţare necurăţia eresurilor;

Bucură-te, că grabnic ai dat în vileag schisma cea urâtă de Dumnezeu;

Bucură-te, gură a acriviei dogmelor;

Bucură-te, băutură prea dulce a iconomiei;

Bucură-te, că prin tine au fost biruiţi demonii;

Bucură-te, că de tine s-au veselit îngerii;

Bucură-te, luminător al întregii Biserici;

Bucură-te, izbăvitor al Rusiei din rătăcire;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 7

Singur rămânând în surghiunuri, Sfinte, înălţai lui Hristos cântare şi sămânţa vieţii, Părinte, ca un înţelept plugar aruncai în suflete, iar secerând belşug de spice, strigai: Aliluia!

Icosul 7

Ca pe un nou ierarh şi doctor dumnezeiesc, vistierie a harului lui Hristos, mărturisitor al dogmelor şi păstor al Crimeei prealăudat, te cinstim cu toţii, Sfinte Luca, strigând întru veselie:
Bucură-te, călăuzitor al Taşkentului;

Bucură-te, hrănitor al celor flămânzi;

Bucură-te, că prin tine a primit sfinţire Siberia;

Bucură-te, că prin tine bărbaţii închişi au primit izbăvire;

Bucură-te, că prin multe locuri ale Rusiei ai pribegit;

Bucură-te, că în lanţuri, ca un răufăcător, multe ai pătimit;

Bucură-te, că de tine s-au înspăimântat cugetătorii de rele trimişi în taină;

Bucură-te, dumnezeiască linişte a celor osândiţi împreună cun tine;

Bucură-te, că prin tine şi-au căpătat vederea cei orbi;

Bucură-te, că prin tine au fost păziţi pruncii;

Bucură-te, lauda preoţilor cinstiţi;

Bucură-te, cutremur al celor nelegiuiţi;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 8

Ca un străin între străini ai fost socotit, Părinte, viaţă străină petrecând: căci ca un venetic mutându-te dintr-o cetate a Rusiei în alta, Fericite, numele cel mare al lui Hristos l-ai propovăduit cu tărie, strigând: Aliluia!

Icosul 8

Socotit-ai sfânta credinţă a lui Hristos, Părinte, bogăţie mai presus de toate bogăţiile şi ca pe un mărgăritar ai arătat-o credincioşilor, Sfinte. Pentru aceasta cu dragoste cântăm ţie cântare de mulţumire:
Bucură-te, arhiereu fără de arginţi;

Bucură-te, împreună-cetăţean al cetelor de sus;

Bucură-te, tovarăş bun în surghiunul amar;

Bucură-te, priceput doctor al bolilor de ochi;

Bucură-te, că ai alungat pe ispititorii cei nevăzuţi;

Bucură-te, vindecarea orbilor;

Bucură-te, că necredincioşii nu te puteau suferi;

Bucură-te, îndreptătorul preotului Martin;

Bucură-te, că ai adus la credinţă ţinuturile din miazănoapte;

Bucură-te, laudă a răbdării întru credinţă;

Bucură-te, cântare de bucurie întru necazuri;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 9

Toată cetatea Turuhanskului s-a ridicat pentru tine, de Dumnezeu purtătorule, şi te-a cerut: că, aflând de mulţimea faptelor bune şi a vindecărilor săvârşite de tine, slăveau pe Domnul, Cel ce te-a proslăvit pe tine, strigând: Aliluia!

Icosul 9

Cuvinte ale cunoştinţei de Dumnezeu, învăţături ale bunei credinţe şi dogme ortodoxe vărsa gura ta, Părinte, şi curgerea neştiinţei, Sfinte Luca, o ai oprit, luminând pe cei dimpreună cu tine, care strigă unele ca acestea:
Bucură-te, luminătorul celor învăţaţi;

Bucură-te, nimicitorul vrăjmaşilor întunecaţi;

Bucură-te, veselia celor ajutaţi de tine;

Bucură-te, mângâierea slujitorilor lui Hristos;

Bucură-te, pom cu roade multe şi frumoase;

Bucură-te, floarea preabineînmiresmată a sfinţilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, că peste puterile vrăjmaşe călcat-ai cu îndrăzneală;

Bucură-te, că pe cugetătorii de rele în vileag i-ai dat fără teamă;

Bucură-te, semn de biruinţă al învăţăturii dumnezeieşti;

Bucură-te, că prin tine află odihnă cei suferinzi;

Bucură-te, că în surghiun cu bucurie te-ai nevoit;

Bucură-te, că ai împodobit locaşurile sfinte;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 10

Cugetare sănătoasă având, cu bucurie ai suferit tânguirile trupului, Sfinte Ierarhe. Că în focul multor ispite ca aurul te-ai luminat, Sfinte Luca slăvite, şi cu adevărat pildă te-ai făcut nouă, celor care strigăm: Aliluia!

Icosul 10

Îngrădit fiind cu lucrările lui Hristos cele sfinte, nebunia necredincioşilor cea te multe feluri o ai surpat, Sfinte Luca slăvite, şi pe culmile harului ai suit, minunate lucruri săvârşind pentru poporul ce cântă ţie:
Bucură-te, că ai fost legat pentru Domnul;

Bucură-te, propovăduitorule al mântuirii;

Bucură-te, că ai îmbrăcat haina celor întemniţaţi;

Bucură-te, că în cumplitele închisori ai sălăşluit;

Bucură-te, că ai risipit uneltirile zbirilor;

Bucură-te, că ai nimicit cursele dracilor;

Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai întors spre cele mai bune;

Bucură-te, că ai însufleţit pe cei osândiţi împrueună cu tine;

Bucură-te, al rasei fierbinte apărător;

Bucură-te, al multor minuni mijlocitor;

Bucură-te, iubitor al rugăciunii către Hristos;

Bucură-te, al semnelor rele nimicitor;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 11

Către cele de sus înălţându-ţi ochii, mintea şi inima, Sfinte Ierarhe, iar dimpreună cu ele şi mâinile, mila lui Hristos căutai în rătăcirile din surghiun, fericite, strigând: Aliluia!

Icosul 11

Foc ce a luminat cu razele sale cetatea Simferopole şi toate ţinuturile din jur te-ai arătat la bătrâneţe, Sfinte Luca, şi ai sfinţit poporul de Dumnezeu iubitor, cela ce a rămas nestrămutat în credinţă şi aduce ţie laude ca acestea:
Bucură-te, dreptar al purtătorilor de rasă;

Bucură-te, că ai fost de un obicei cu Apostolii;

Bucură-te, părtaş al tainelor lui Hristos;

Bucură-te, că ai certat pe clericii nesupuşi;

Bucură-te, pildă însufleţită a cinului sfinţit;

Bucură-te, icoană preaaleasă a episcopilor binecinstitori;

Bucură-te, că de săraci ca un iubitor de oameni ţi-ai amintit;

Bucură-te, că pe credincioşi i-ai învăţat cele plăcute lui Dumnezeu;

Bucură-te, că eşti vrednic de bune laude;

Bucură-te, că mijloceşti noi semne;

Bucură-te, pildă de arhipăstor bun;

Bucură-te, păstor al poporului iubitor de Hristos;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 12

Har de sus având, la bătrâneţe ai fot luat de pe pământ la cele de sus şi alergarea bine ai săvârşit, cu cetele puterilor înţelegătoare fiind, slăvite Luca, socotit şi dimpreună cu acestea cântând: Aliluia!

Icosul 12

Laudă cântând ţie, cu credinţă ne închinăm sfintelor tale moaşte, de Dumnezeu purtătorule, că precum un izvor de har tămăduieşti bolile celor ce cinstim vieţuirea ta, pentru care strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, bărbat purtător de semne;

Bucură-te, vindecător al rănilor aducătoare de moarte;

Bucură-te, lance nefrântă a doctorilor;

Bucură-te, lăcaş preafrumos al episcopilor;

Bucură-te, sălaş neprihănit al dragostei lui Hristos;

Bucură-te, nume preadulce casnicilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, ca ai primit cununa ce nu se ofileşte;
Bucură-te, că ai gonit taberele drăceşti;

Bucură-te, alungare a toată răutatea;

Bucură-te, dulce cântare a toată Rusia;

Bucură-te, mângâietor al sfintelor mănăstiri;

Bucură-te, cel ce ne întăreşti şi pe noi, sărmanii;

Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 13

O, prealăudate părinte, culme a episcopilor şi rugător pentru toată lumea, nu înceta a mijloci pe lângă Hristos ca să ne dăruiască iertare de păcate, încât să strigăm fierbinte: Aliluia ! (de 3 ori)

Rugăciune pentru bolnavi

Sfinte Ierarhe mărturisitor, învăţătorule al adevărului şi doctore fără de arginţi, Sfinte Luca, ţie plecăm genunchii sufletului şi ai trupului şi, căzând la cinstitele şi tămăduitoarele tale moaşte, pe tine te rugăm, precum fiii pe tatăl lor: auzi-ne pe noi, păcătoşii, cinstite părinte, şi du rugăciunea noastră la milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, ca unul care stai înaintea Lui dimpreună cu toţi sfinţii. Credem că ne iubeşti cu aceeaşi dragoste cu care i-ai iubit pe fraţii tăi, când vieţuiai în această lume.
Meşteşugul doctorilor stăpânind, în multe rânduri cu ajutorul harului suferinţele celor bolnavi ai vindecat, iar după cinstita ta adormire, Stăpânul tuturor a arătat moaştele tale izvor de tămăduire: că felurite neputinţe se vindecă şi putere se dăruieşte celor ce cu evlavie le sărută şi cer dumnezeiasca ta mijlocire.
Pentru aceasta ne rugăm ţie cu căldură, care ai primit harul tămăduirilor: pe fraţii noştri (N) cei bolnavi şi cumplit înfivoraţi de suferinţă cercetează-i şi vindecă-i de neputinţele care îi stăpânesc.
Cu totul cinstite şi preasfinte părinte Luca, nădejdea celor bolnavi, care zac în patul durerii, nu uita pe fraţii noştri (N) şi dăruieşte-le vindecare, iar nouă tuturor cele spre bucurie, ca şi noi dimpreună cu tine să slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, o Dumnezeire şi o Împărăţie, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne ajuta...

PREDICA LA VECERNIA DE LA DUMINICA TOMEI..PR. LEONTIE FUSA

HRISTOS A INVIAT

O predica frumoasa spusa de Parintele Leontie la vecernia de la Duminica Tomei anul acesta,2013

Doamne ajuta...

Poate o sa va placa si asta..
http://paisiee.blogspot.ro/2013/05/predica-audio-la-duminica.html?utm_source=BP_recent

http://paisiee.blogspot.ro/2012/04/minunata-predica-la-ajun-duminica-tomei.html?utm_source=BP_recent

PREDICA AUDIO LA DUMINICA TOMEI..PR.GHEORGHE ANITULESEI

PREDICA PARINTELE GHEORGHE ANITULESEI

AICI O PREDICA A PR, LEONTIE FUSA LA DUMINICA TOMEI 2012..
http://paisiee.blogspot.ro/2012/04/minunata-predica-la-ajun-duminica-tomei.html?utm_source=BP_recent




HRISTOS A INVIAT

DOAMNE AJUTA...

PREDICA LA DUMINICA SEC DE CARNE..PR.LEONTIE FUSA

„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire
 şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.
Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.



Ascultati aici o frumoasa predica la lasat sec de carne de la Parintele Leontie Fusa slujitor in catedrala din Slobozia

Doamne ajuta...

DUMINICA FIULUI RISIPITOR 2013,PREDICA PR.LEONTIE FUSA

                                 O predica la Duminica Fiului risipitor ,predica Pr. Leontie Fusa

Doamne ajuta..

MINUNATA PREDICA LA AJUN .. DUMINICA TOMEI PR.LEONTIE FUSA

                             

                              Predica la ajun la Duminica Tomei..predica parintele Leontie Fusa

Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina la Duminica lui Toma

(Ioan 20, 19-31)

Iubiţii mei, astăzi este sărbătoare. Este Duminica a doua a Paştilor sau

Duminica lui Toma. Şi se numeşte Duminica lui Toma, pentru că astăzi

Biserica noastră a rânduit să se citească Evanghelia care vorbeşte

despre Toma.

***

Ce a fost Toma? Vreun bogat, vreun om de ştiinţă, vreo celebritate a acelor vremuri? Nimic din toate acestea. A fost un sărăcuţ analfabet. Şi totuşi a devenit cunoscut tuturor. Şi dacă oameni mari şi grozavi au fost uitaţi, el trăieşte în memoria tuturor. Ce s-o fi întâmplat? Ceva s-a schimbat în viaţa lui Toma şi sărăcuţul a devenit o mare personalitate. Ce s-a întâmplat?



Într-o zi a auzit că-l cheamă o voce. O voce mai dulce şi decât vocea mamei, o voce care se adresează întregii lumi şi fericiţi sunt toţi aceia care o aud. Este vocea Hristosului nostru. Hristos l-a văzut pe Toma şi a observat că în el se ascunde un diamant. Diamant era dispoziţia lui cea bună. Vino cu Mine, i-a spus Hristos. Şi imediat Toma a lăsat toate şi L-a urmat. A stat lângă el trei ani. A ascultat cuvintele Lui, cuvinte care nu se mai auziseră niciodată în lume. A văzut minunile Lui, care sunt nesfârşite – nenumărate. A văzut sfântă vieţuirea Lui. În felul acesta a crezut şi a spus: Acesta este Hristos, Cel despre care vorbesc profeţiile că va veni. A crezut că Nazarineanul va zdrobi legiunile Romei, îi va izgoni pe ocupanţi, va aşeza un mare tron, va întemeia un regat, cel mai mare imperiu şi va deveni împăratul umanităţii.



Acestea credea şi era bucuros. Dar când în noaptea Marii Joi, în Ghetsimani – era şi el acolo – a văzut că-L prind pe Hristos, că-L leagă fără ca El să arate cea mai mică împotrivire, că-L duc la Anna, la Caiafa, la pretoriu, că-L pălmuiesc, Îl scuipă şi în cele din urmă Îl conduc spre Golgota şi Îl răstignesc fără a arunca trăsnete – cum ar fi putut, Toma s-a nedumerit. Când a aflat că Şi-a dat duhul, că a spus „Săvârşitu-s-a” (Ioan 19, 30), şi că L-au pus în mormânt ca pe toţi oamenii obişnuiţi, atunci a încetat să mai creadă. Minciună au fost toate, s-a gândit. A plecat, s-a dus din nou la treburile sale şi a început să se preocupe de ele ca şi mai înainte. Stătea departe de ceilalţi ucenici. Într-o zi, când s-a întâlnit cu ei, i-au spus: – Toma, ai pierdut! – Ce-am pierdut? – Am văzut pe Domnul. A înviat. S-ar fi cuvenit să fi şi tu cu noi. – Nu cred nimic. – Nu ne crezi pe noi, pe care ne cunoşti de atâţia ani? Nu primeşti mărturia noastră? – Dacă nu voi pune degetul meu în semnele lăsate de cuie în mâinile Lui şi de suliţă în coasta Lui, „nu voi crede” (Ioan 20, 26). Nu voi crede, dacă nu-L văd, spune.



A trecut aşa o săptămână în care Toma se lupta între credinţă şi necredinţă, iar după opt zile, ucenicii – acum împreună cu Toma – erau iarăşi închişi în foişorul de sus. Deodată, „uşile fiind încuiate” (Ioan 20, 26), iată Hristos. – Toma, vino, îi zice. Toma se apropie şi pune degetul său – cum este zugrăvit în icoană – în coasta şi în mâinile lui Hristos, şi atunci strigă: „Domnul meu şi Dumnezeul meu” (Ioan 20, 29). Aşa a încetat să mai fie necredincios, a devenit credincios şi afierosit lui Hristos.



De atunci, Toma nu L-a mai ascuns pe Cel în care a crezut, cum din păcate facem noi. O astfel de credinţă nu are valoare. Ceea ce crezi trebuie să ai curajul să spui pretutindeni, chiar dacă te-ai afla între mii de necredincioşi. Acum, am ajuns că şi cruce ne este ruşine să facem. În Tesalonic un sărăcuţ s-a dus la un restaurant să mănânce şi a considerat de datoria lui să-şi facă cruce. Când l-au văzut ceilalţi, au început să-şi bată joc… Toma nu s-a ruşinat, între necredincioşii şi închinătorii la idoli care Îl urau pe Hristos, să-L propovăduiască. S-a dus din sat în sat, din cetate în cetate, din ţară în ţară. Zbura ca un vultur. Şi pretutindeni spunea: „Domnul meu şi Dumnezeul meu”. Nu doar „Domnul şi Dumnezeul”. Acel „meu” are o importanţă. Vezi? Femeia zice „bărbatul meu”, mama zice „copilul meu”, bolnavul zice „doctorul meu”. Acest „meu” al lui Toma înseamnă că Hristos se cuvine să fie al meu, „Domnul meu şi Dumnezeul meu”. Că este Domnul întregii lumi este o realitate; dar se cuvine să fie şi al tău, să creezi o strânsă relaţie de afecţiune cu Hristos, atât de mult să Îl iubeşti.



În felul acesta, Toma a ajuns până în India. Acolo au crezut mulţi şi tot acolo el şi-a aflat moartea mucenicească. De aceea, creştinii din India se numesc creştinii lui Toma.

***

Acesta a fost Toma, care din necredincios a devenit credincios şi astăzi sărbătorim pipăirea lui. În zilele noastre există mulţi necredincioşi.O minciună, zic ei, este religia; popii îşi bat joc de oameni, exploatează poporul… Cred că în felul acesta vor şterge credinţa. Noi ce vom răspunde? Vom aminti câteva lucruri simple.



1.Apa. Omule nemulţumitor, bei apă? Te-ai gândit cine dăruieşte apa? Dacă vor seca izvoarele, vom cere apă. În anii de demult oamenii credeau. Am observat: înainte de a bea apă, îşi făceau semnul crucii. Aţi văzut acum pe cineva ca înainte de a bea apă să-şi facă cruce? Nimic! Cu înghiţitura în gură şi-L înjură pe Hristos. În timp ce păsărica bea apă şi îşi înalţă căpşorul ei la cer ca şi cum ar spune: „Hristoase, Îţi mulţumesc”. Tu de ce nu crezi?



2.Soarele. Auzi colo, zic unii, „prin uşile încuiate” să intre Hristos? Este de necrezut, inadmisibil… De necrezut? Când eram la şcoală, bunul nostru profesor ne spunea: Dezlegaţi enigma: „Îmi încui căsuţa şi hoţul este înăuntru”. Cine este hoţul? Ne întrebam unul pe altul şi acasă pe părinţi. Care era răspunsul? Soarele! Acesta trece prin geamuri fără să le spargă şi este în casă. Deci şi soarele strigă:„Hristos a înviat!”.



3. Aerul. Casa este închisă, dar aerul tot intră. Cum? Printr-o crăpătură. O găurică să găsească, trece şi ajunge până în cele mai de jos ale pământului. Aşadar, cel care a făcut aerul şi soarele, n-ar fi putut El însuşi să intre „prin uşile încuiate”?



4.Copacii. Iarna sunt goi – uscaţi, dar primăvara? „Astăzi primăvara miresmuieşte” (Exapostilarie la Duminica lui Toma). Fiecare frunză care iese, fiecare floare, fiecare fruct, toate strigă „Hristos a înviat!”.



5. Iată şi sămânţa. Plugarul o îngroapă în brazdă precum groparul pe cel mort. Sămânţa putrezeşte, şi după aceea înviază şi răsare. De fiecare dată când încolţeşte un spic – o tulpină, zice „Hristos a înviat”. Tu te îndoieşti?



6.Oul pe care îl împărţim de Paşti. Are o importanţă. De ce? În ou este îngropat, închis ca într-un mormânt cu placă de marmură, un puişor. Cloşca îl încălzeşte şi apoi – după 40 de zile – iată-l, cu cioculeţul lui sparge coaja; doar ce iese afară, e ca şi cum ar cânta ciripi „Hristos a înviat”.



7. În sfârşit, radioul şi televizorul. Toate sunt închise, dar numai printr-un buton casa se umple de voci şi de imagini de la marginile pământului. Cum se întâmplă, ce zice ştiinţa? Există aşa-numitele unde hertziene, cărora Dumnezeu le-a dat puterea de a aduce toate acestea în casă. Aşadar, zidirile pot să se mişte astfel, iar Creatorul nu poate?

***

Nu ascultaţi, fraţii mei, balivernele aşa-zişilor învăţaţi şi analfabeţilor. Să credeţi în Hristos precum strămoşii noştri, cu credinţă adâncă. Închideţi-vă urechile în faţa ateismului şi necredinţei. Păstraţi adânc în voi credinţa. Să spuneţi şi voi ca şi Toma: „Domnul meu şi Dumnezeul meu”. Nu vă temeţi, nu vă împuţinaţi deloc.



Dar credinţa voastră să nu fie moartă. Sfânta Scriptură spune: „Credinţa, dacă nu are fapte, este moartă” (Iacov 2, 17). Credinţa voastră să fie vie. Să arătaţi pretutindeni că credeţi. Să arătaţi cu faptele. Aceasta înseamnă: În viaţa voastră nicio blasfemie, nicio înjurătură, niciun furt, niciun adulter, nicio desfrânare, niciun divorţ. Să împărăţească Hristos în casele voastre, în familiile voastre, în copiii voştri,peste tot.



Vă voi spune un cuvânt, ascultaţi-mă. Cred. Dacă n-aş fi crezut, aş fi rupt toiagul acesta pe care-l ţin şi m-aş fi făcut un meseriaş. Dar cred în Hristos, toate sunt minciuni, un singur lucru este adevărat. Sub stele nu există altul decât Iisus Hristos, pe Care copii ai elinilor, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii. Amin.



+ Episcopul Augustin

(Omilie a Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kandiotis,

în Sfânta Biserică a Sfântului Toma Zervis – Edessa, 7-5-1989)


Doamne ajuta...